Am fost consultat in privinta alegerii unui atelier de (auto)cunoastere in baza unui faimos test de personalitate. In opinia mea, o participare la asa ceva este totuna cu a merge la un consult astrologic.
Carl Gustav Jung, unul dintre cei mai faimosi cercetatori ai psihismului, dupa cum s-ar exprima prietenii psihologiei mistice (fara dovezi obiective), a publicat in 1921 o carte despre tipuri psihologice pe care o poti gasi astazi mai prin toate librariile. Te poti gandi ca o teorie psihologica care rezista trecerii timpului e o teorie valabila, o teorie ce descrie veridic realitatea. Te poti gandi… Asa este. Gandirea (teoretizarea) nu implica automat existenta unor dovezi de incredere. Mai putin, in cazul unor vise arhetipale.
In aceasta lucrare, Jung teoretizeaza despre existenta a patru functii psihologice principale prin care experimentam lumea. Iarta-ma, ca te intrerup, ai trecut prea repede. Ai afirmat ca “teoretizeaza”? Ihm.
Aceste patru functii, credea el, sunt imperecheate: doua functii de perceptie – senzatia si intuitia si doua functii de judecata – gandirea si sentimentul (sau simtirea). Fiecare persoana foloseste una din aceste functii in mod predominant si mai eficient decat celelalate trei. Insa oricare din aceste functii sunt folosite in mod circumstantial. El mai credea ca oricare dintre aceste functii se manifeste fie in functie de extroversie, fie in functie de introversia fiecarei persoane.
O teorie frumoasa? De gustibus non disputandum. “Magnetizate” de frumusetea acestei teorii, Katharine Cooks Briggs si fiica ei, Isabel Briggs Myers, si-au facut o misiune din a transforma teoria cu pricina intr-un instrument practic si au creat primul inventar de personalitate numit Myers-Briggs Type Indicator. Se intampla prin anul 1962 cand a fost publicata prima forma a acestui indicator psihometric.
Astazi, desi acest instrument nu are o solida validare stiintifica, este folosit cu incredere indeosebi pentru orientarea in cariera ori in privinta compatibilitatii in cuplu, desi la fel de bine poate fi folosita o astrograma. Mai mult, in spatele acestei inventar de personalitate sta o teorie fara validare empirica, o teorie mai degraba visata de marele Jung, intre doua episoade psihotice, decat testata prin metoda stiintifica.
In secolul 21, in stiinta psihologica nu exista aceste tipuri psihologice, inventate de mintea usor ravasita si extrem de speculativa a “maestrului” Carl G. Jung, decat mentionate la capitolul pseudo-stiinta.
Ca sa inchei, caci nu gasesc niciun motiv bun pentru o expunere in detaliu pe aceasta topica, poti lectura acest articol, publicat in Fortune Magazine (mai, 2013), din care am extras acest paragraf.
“The interesting — and somewhat alarming — fact about the MBTI is that, despite its popularity, it has been subject to sustained criticism by professional psychologists for over three decades. One problem is that it displays what statisticians call low “test-retest reliability.” So if you retake the test after only a five-week gap, there’s around a 50% chance that you will fall into a different personality category compared to the first time you took the test. “
http://management.fortune.cnn.com/2013/05/15/myers-briggs-problems/