Propaganda sau arma invizibilă a războiului hibrid
Cred că suntem în război, nu cel tipic cu care ne-am obișnuit din filme (sper să rămână în filme). Când ne gândim la război, vedem tancuri, rachete și explozii? Da, dar în secolul XXI există o armă mai ieftină și mai eficientă decât toate acestea: propaganda. Ea nu cucerește teritorii, ci minți. Are de partea ei tehnologia digitală și platformele de social media. Dacă nazismul ar fi avut tehnologia digitală, lumea ar fi arătat astăzi cu totul altfel, probabil ca în serialul ”The Man from the High Castle” (2015-2019). Odată ce a pus stăpânire pe percepția oamenilor, restul devine floare la ureche. Care rest? Stai să citești.
Ce face propaganda?
Nu te informează, ci te modelează. Nu îți oferă fapte (ceva ce ar trebui să facă jurnalismul), ci concluzii gata ambalate. Funcționează prin:
- jumătăți de adevăr amestecate cu minciuni și narațiuni patriotarde,
- emoții puternice (frica, ura, indignarea, suspiciunea față de autorități, emoții tribale – my side, your (bad) side)
- repetiție (aceeași minciună spusă până devine „evidentă”),
- eroi și dușmani (Putin e salvatorul, Occidentul – Ursula, Macron, Soros (?) e agresorul; globalismul sau suveranismul/naționalismul).
Dacă informarea caută să ne ofere instrumente pentru a judeca cu creierele noastre, propaganda vrea să-ți ia acest drept și să-ți dicteze ce trebuie să gândești, să faci…
Rusia a dus propaganda la nivel de armă strategică. Războiul hibrid înseamnă amestecul de mijloace militare clasice cu tactici invizibile: troli online, televiziuni obediente, site-uri obscure, conspirații virale. Are mai multe scopuri:
- semeni confuzie („nimeni nu are dreptate, toți mint”),
- divizezi societatea (vaccin vs. antivaccin, pro vs. anti UE),
- demoralizezi adversarul („Occidentul e corupt, România e vândută, democrația nu funcționează”),
- legitimezi/justifici agresiunea, violența, crimele de război (dar și Ucraina atacă și ucide!)
Propaganda aparține războiului hibrid.
În loc să lansezi bombe și rachete, lansezi idei și teme virale.
Dacă prind în conștiința publică, ajung să fie mai devastatoare decât o explozie.
De ce funcționează?
Pentru că exploatează vulnerabilitățile noastre: nostalgia („era mai bine pe vremuri”), furia față de politicieni, neîncrederea în instituții și slaba educație media. E suficient ca un număr mic de oameni să devină „megafon” al propagandei, și restul se rostogolește singur pe rețele cum ar fi, cea mai ne-reglementată, TikTok.
Propaganda nu e un discurs oarecare, ci o armă de război. O armă invizibilă, care nu lasă gropi de obuze sau sfărâmă clădiri și sfârtecă oameni, dar nu-i mai puțin periculoasă. Sapă gropi în mintea oamenilor; contaminează ca virusurile – îmbolnăvește din interior organismul social. Și, paradoxal, face victime mai multe decât orice atac militar: democrația însăși.
România democratică, chiar dacă e strâmbă și stoarsă de corupție ca o vietate suptă de lipitori și căpușe, este sub asediu… This is a FACT. Nu-mi dau seama dacă autoritățile statului o apără. Iar asta mă îngrijorează. Dar știu că anumiți oameni (jurnaliști, formatori de opinie și alții) fac asta. Iar asta îmi ține vie speranța.