Am de multă vreme pe desktop un studiu de la Universitatea din Leicester. Are legătură cu tinerii care pleacă masiv spre statele europene vestice cu scopul de a trăi o viață mai bună decât la noi. Cunoști și tu pe cineva? Să fie bine, să fie rău? Sunt ei fericiți?
Sunt emigranții din Europa Estică mai fericiți odată ce s-au instalat în Europa Vestică?
Un sociolog, pe nume David Bartram de la universitatea menționată, a oferit un răspuns. Desigur, dânsul și-a exprimat opinia în baza unor preconcepții și stereotipuri culturale. Glumesc. Într-o lucrare empirică, publicată într-un jurnal sociologic, Batram analizează datele din Sondajul Social European, realizat pe mai mult de 42 000 de oameni, ca să determine dacă fericirea poate fi obținută prin migrarea într-o altă țară. El a comparat fericirea emigranților cu cea a oamenilor rămași de unde emigranții au plecat.
Chiar dacă emigranții obțin câștiguri mult mai mari comparativ cu rămașii în țară, asta nu contribuie. atenție, la fericirea lor. De ce? Deoarece, ne explică David Bartram, ajung, de obicei, în poziții mai mici în țările de destinație. Iar poziția în ierarhia socială și profesională contează, de regulă, mai mult pentru fericire decât puterea de cumpărare ori venitul total.
Există și câteva nuanțe. În țările unde fericirea e sub media europeană, precum Rusia și Turcia (unde conducătorii lor sunt dictatori cu mânuși de catifea), creșterea în fericire e mai probabil să apară. Spre deosebire, în țări ca Polonia, unde fericirea e mai mare (comparativ cu Rusia), se întâmplă ca ea să scadă la emigranții polonezi.
Studiul e important pentru aceia care se gândesc să plece în țari cu o mai mare bunăstare, având așteptarea ca veniturile mai mari să le îmbunătățească viața. S-ar putea să fie dezamăgiți. Nu și dacă sunt cetățeni din Serbia, Bulgaria, Latvia.
Dacă ne uităm în eurobarometrul din 2013, descoperim că românii stau mai bine la satisfacția vieții comparativ cu multe state din uniune. Cetățenii din Danemarca și Elveția au cel mai înalt scor; per total, e de 8.0, urmați îndeaproape de islandezi și norvegieni cu 7.9.
În timp ce românii se află la scorul 7.2. Cele mai mici scoruri aparțin Bulgariei 4.8 și Serbiei 4.9. Am fost surprins să aflu că scorul satisfacției cu viața la români e superior celor obținute în Spania, Grecia, Estonia, Cipru, Ungaria, Lituania, Latvia și chiar Franța. Crezi că în Germania, cetățenii lor sunt mult mai satisfăcuți? Un pic de tot, oferind un scor de 7.3 puncte (la fel ca polonezii).
Dacă e să ne luăm după concluzia lui Bartram, un cetățean din Polonia nu va obține un spor la fericire emigrând în Germania. Și e foarte probabil ca același fenomen să fie valabil și pentru emigranții români, care, realmente, au o putere de cumpărare și venituri mai mari decât în țară. Dar nu, neapărat, și fericire. Cine reflectează la dilema migrării/rămânerii, va avea de cântărit ce anume contează mai greu din perspectiva valorică.
D. Bartram. Happiness and ‘economic migration’: A comparison of Eastern European migrants and stayers. Migration Studies, 2013; 1 (2): 156 DOI: 10.1093/migration/mnt006