cum să ai creierul tinerel la vârste înaintate, dar începând de azi

Acum doua zile am primit de la BPS o serie de știri cu cercetari psihologice ”digerate”. Eu le prefer gata digerate, desi le verific sursele, ca sa ma feresc de indigestie cognitiva. Imediat ce mi-am aruncat ochii (fără a uita să-i iau inapoi), privirea mi-a fost captata de urmatorul titlu.

“Meditatorii experimentati au creiere care sunt cu 7 ani mai tinere fizic comparativ cu non-meditatorii”

M-a bucurat nespus vestea, pentru ca peste o decada ating onorabila varsta de 50. De ce ma intereseaza anii cincizeci, iti spun imediat. Articolul ne povesteste despre un studiu proaspat publicat in pretentiosul jurnal Neuroimage (impact factor 6.357). Pe un esantion de 50 meditatori experimentati, avand in medie 20 de ani de experienta meditatiei, si un altul cu 50 de non-meditatori (control) a fost estimata, cu ajutorul unui program computerizat, varsta creierului. Se pare ca grupul de meditatori, aflați la 50 ani, avea o varsta estimată a creierului cu 7.5 ani (in medie) mai tanara fizic comparativ cu grupul de non-meditatori.

Neuro-cercetatorii au mai investigat daca estimarile varstei creierului se modifica odata cu inaintarea in varsta cronologica. In timp ce varsta creierului s-a schimbat foarte putin la non-meditatori (control), schimbari semnificative au fost detectate la grupul cu meditatori. Si acuma sa te sprijini bine de spatar. La fiecare an peste varsta de 50, creierele meditatorilor aratau cu o luna si 22 zile mai tinere decat varstele lor cronologice. Spre exemplu, vei avea un creier mai tanar cu ~9 luni decat varsta de 55 ani, odata impliniti. O fi vreo mare scofală?

O explicatie alternativa valabila, de altfel, mentionata de autor, e ca meditatorii au un stil de viata sanatos. De unde si creierele lor mai tinere fizic. Or fi ele mai tinere fizic, dar sunt și agile? Nimeni n-a măsurat activitatea lor cognitivă. Care activitate? 😛

Dar tot e un lucru bun. Ca doar nu din intamplare, cincizeci de meditatori si-au cultivat obiceiuri sanatoase ,cum ar fi o dieta ponderata in grasimi, sare si zahar. Si, foarte probabil, fara alcool?! Cu siguranta, toti acestia nu fumeaza și organizează sistematic turnee de GO când nu se află pe traseu la trekking sau ciclism. 

Si merita? Sa duci o viata de calugar tibetan localizat anapoda intr-un oras in care tentatiile sunt la fiecare pas? Daca merita sau nu schimbul, ma gandesc ca fiecare isi raspunde in dreptul sau. Mai mult, in ce masura sau ce e dispus sa ofere la schimb? Creierul sanatos si tinerel la varste inaintate, cere sacrificii, care daca incep mai devreme, cu atat mai bine. Cât de devreme? Dis-de-dimineața? Și de la ce vârstă? Măi, da, niște ”cuie” unde intră? Dar dozele de Coke, zeci de ore cu Xbox Live și sutele de țigări înnodate? Dar găletușa cu înghețată și platoul cu eclere? Exagerez, așa-i?

Oricum, ca sa n-o mai lungim, nu putem stabili din acest studiu o relatie cauzala. Cel putin deocamdata nu putem crede ca tineretea estimata a creierelor poate fi determinată de experienta meditatiei. O experienta, nu de 10 ani, ci de 20. Văd crystal clear de limpede că studiul face publicitate programelor de meditație mindfulness, unde participantii speră la o revelație (sau reverberație?) in timp ce șed poponeț și se concentrează din toți rărunchii până când vine Moș Ene pe la gene. Nota bene. 😉

Reiau, in concluzie, ultima frază din articolul publicat in jurnal:

“Aceste descoperiri par sa sugereze ca meditatia e benefica pentru protejarea creierului, adica in mod eficient protejeaza de atrofie prin incetinirea ratei de imbatranire a creierului pe masura inaintarii in varsta.”

Mă încearca presentimentul că chiar dacă vei fi încredințat că meditatul în șezut duce la beneficii, în continuare, vei avea de rezolvat următoarea problemă. Cum să-mi creez un obicei? Iar problema, după cum știi, e generalizată. Ah, dar nu e despre creație! Obiceiurile sănătoase sunt cultivate pe principiul creșterii unor plante în grădină. Da, da, roadele lor nu le culegi imediat. Iar, adesea, ai de-a face cu dăunători!