cadouri, cadouri…

Ai cumparat cadouri? Inclin sa cred ca da. Cat timp si efort ai investit in cautarea acelor cadouri potrivite? Sper ca nu mult. Nu de altceva, dar nu conteaza. Daca ai nimerit cadoul – raspunde unei dorinte serioase (stabile) a persoanei dragi, te asigur ca dansa va fi coplesita de bucuria primirii acelui cadou incat nu va realiza ce eforturi ai investit tu in cautarea lui.

Pe de alta parte, e dificil sa nimeresti cadoul potrivit. Dar tu cunosti bine persoana respectiva, asa ca stii (oarecum) ce ii place. N-as paria pe asta. Cand facem cadouri, ne gandim la ce ii place persoanei care urmeaza sa primeasca. Se pare ca, potrivit studiilor empirice, mai potrivit ar fi sa ne gandim la ce anume si-ar dori. Numai ca cei mai multi oameni au nevoi specifice in plan material, iar asta ne incurca nitel socotelile.(de ex, cineva isi doreste o pereche de manusi, nu oarecare, ci una din textila, nu din piele si care sa-i cada din maini:)).

De exemplu, te gandesti sa-I cumperi o carte, pentru ca stii ca ii place lectura, adica isi petrece cel putin o ora zilnic citind. Dar nu cumva se poate intampla sa aibe acea carte ce intentionezi sa i-o faci cadou? E destul de probabil, tocmai datorita interesului consistent pentru lectura. Asa ca te gandesti la ce nevoi are.

Sunt mari sanse s-o sfeclesti cu un cadou nepotrivit si sa te multumesti cu banala rationalizare ca gestul conteaza. Ce rost are sa mergi cu cadoul, iar in timp ce ea (el) il desface, tu sa te tii cu infrigurare de spatarul unui scaun, asteptand semnele surprizei (placute) pe mutrita dumneaei? Oare nu e mai sigur s-o intrebi? Sigur, emotia surprizei va fi mai fada, insa persoana draga a primit ceea ce si-a dorit. Dar, desigur, asta e optiunea fiecaruia.

Mai multe despre ce are de declarat stiinta psihologica vizavi de oferirea/primirea de cadouri, vei afla in acest articol.