O grupare teroristă de neuroni mi-a scos din biblioteca virtuală un raport de cercetare despre meditație și efectele ei asupra stresului și bunăstării psihologice. N-am vrut să-l văd. L-am pus deoparte și nu i-am dat atenție. Înțeleg apetența unora pentru date, dar nu cred că merită să le luăm prea în serios. Dacă ele ne contrazic teoria, nu merită atenție și trebuie ignorate. Cum care teorie? Că meditația amplifică well-being-ul și reduce stresul. Nu așa susțin promotorii de ateliere/cursuri cu meditație?
Se pare că datele ne temperează serios entuziasmul. (Mă exprim la plural gândind că poate și tu ești amator de meditație, dar și de date :)). Raportul de cercetare a fost publicat într-un jurnal obscur din țara noastră. Nu, din păcate, se află în jurnalul de medicină internă publicat de American Medical Association cu un factor de impact strigător la cer (14.00). Raportul (martie, 2014) constă într-o recenzie sistematică și o meta-analiză riguros controlate. (Meta-analiza e acel studiu care reexaminează datele din alte studii empirice pentru a calcula ”mărimea efectului”). Au fost incluse pentru reexaminare 47 de testări cu 3515 participanți. Iată ce a obținut echipa de cercetare:
- Programele bazate pe meditație (PMB) oferă efecte moderate în reducerea anxietății, depresiei și durerii. Vestea bună e că efectele sunt stabile până la 3 și 6 luni.
- PBM au efecte slabe și inexistente sau insuficiente pentru: (1) reducerea stresului /disconfortului, (2) amplificarea emoțiilor pozitive, capacității de focalizarea atenției, (3) modificarea în obiceiuri legate de somn, alimentație, abuz de substanțe și greutate.
Mai putem reține că PBM nu oferă rezultate mai bune comparativ cu terapia comportamentală, exercițiul fizic sau medicația. Asta înseamnă că reducerea anxietății, depresiei și durerii, dar și stresului și cultivarea bunăstării psihologice pot fi obținute și prin programe de exerciții fizice, terapie comportamentală sau medicație.
M-am numărat până nu demult printre entuziaștii susținători de programe cu meditație. Am ascuns de mine însumi acest raport timp de un an de zile. Azi dimineață s-a petrecut confruntarea. Exagerez. Cursul ACT (to change) nu mai e demult bazat pe meditație mindfulness. În continuare apelez la mindfulness, dar la modelul abilităților mindfulness, nu la practica meditației. Am și un motiv serios. Mă încred în date și doar circumstanțial în intuiții.
O meta-analiză colosală (pe 209 studii cu peste 12 000 de participanți) publicată în ”biblia” cu referate, pardon, cu recenzii a psihologilor clinicieni – Clinical Psychology Review (2013) ne arată o susținere a terapiilor bazate pe mindfulness (TBM). (Jurnalul are un factor de impact 5.882, adică foarte mare pentru un jurnal psihologic). Rezultatele indică eficiență (stabilă în timp) îndeosebi pe reducerea anxietății, depresiei și stresului.
Însă, atenție, să nu confundăm între TBM și PBM. TBM e o abordare compozită. Conține, pe lângă intervenții mindfulness, tehnici de lucru din registrul comportamental și cognitiv. PBM-urile presupun instruirea în meditația mindfulness și practicarea ei.
Pentru probleme psihologice nu recomand cursuri cu meditație. N-aș crede că e contraindicat, dar nici vreun ajutor substanțial nu oferă. Pot fi fără nicio utilitate. Și mă tem că efectul lor e asemeni sedativelor. Ele nu rezolvă probleme practice de viață asociate disconfortului, anxietății și depresiei.