cum a crescut AUR mai ceva ca Făt-Frumos din basme

Mirat am fost și eu de ascensiunea acelui partiduleț de care nu știam nimic până în ziua alegerilor. Am căutat explicații și am nimerit la comentariile publicate pe Spotmedia a trei sociologi de frunte (nu știu a cui frunte). Fiind un ins prezumțios câteodată, îți mărturisesc că am fost nițel dezamăgit.

Cum putem explica surpriza de la alegeri? Cum poate crește un mizilic de partid de 10 ori ca Făt-Frumos în doar două luni? Deoarece mă chinuie timpul liber și dezamăgirea de mai adineaori, îndrăznesc la rândul meu o explicație și chem în ajutor câteva concepte și teorii de sociodinamică și psihologie.

Când un număr ”suficient” de indivizi adoptă o nouă idee, tehnologie sau conduită, atunci răspândirea sau aderența crește amețitor făcând ca acea idee, tehnologie ori conduită să fie ”self-sustaining”, fără vreun imbold în acest scop. Acest număr suficient e un fel de prag ce odată atins atrage de la sine și mai mulți adepți la noua idee/alegere, tehnologie sau comportament. Se cheamă teoria masei critice și ține de dinamici sociale (și probabil se studiază la sociologie).

Facebook e un bun exemplu. Mai toți oamenii (inclusiv aplicațiile) presupun, în zilele noastre, că ai un cont așa cum ai și un card de sănătate. Evident că nu de la început a fost așa. A durat ceva vreme până a făcut masa critică dobândind proprietatea de ”self-sustaining”. Probabil ceva similar s-a petrecut și cu acest partiduleț. A crescut ca Făt-Frumos făcând masă critică în doar două luni, pornind de la nici măcar 0.5 procente și ajungând pe la 9.

Atingerea unei mase critice se mai cheamă ”tipping point”. E un concept ce explică o schimbare colectivă de comportament în relație cu un punct de cotitură. Sau ”punct de fierbere” l-a numit autorul Malcolm Gladwell în cartea sa bestseller. Analogia autorului e în mod ironic virală. Punctul de fierbere e atunci când ideile, mesajele și comportamentele se răspândesc ca un virus.

Teoria reactanței din psihologie explică și poate previziona cum unii oameni sunt mai rezistenți la restricțiile impuse de autorități. Percep o amenințare la propria lor libertate și reacționează adoptând conduita opoziționistă. Evident, nu raționează că e înspre binele lor. Stăpânirea reacției și respectarea măsurilor sanitare, chiar dacă frustrantă pe moment, le poate proteja sănătatea.

Însă nu-i ușor când măsurile autorităților afectează siguranța materială și financiară, dar și socială, a oamenilor. Asta creează impresia de nedreptate și accentuează frustrarea la nivel colectiv. Crește solidaritatea socială prin coagularea tuturor cetățenilor reactivi la limitarea drepturilor în jurul unui mesaj și conduită de protest comune. Mai mult, solidarizează și prin aceea că proiectează unui dușman exterior lor. De această dată au un inamic cu față (guvernul, sistemul, autorități publice), pe care o pot recunoaște (virusul e invizibil și indescifrabil). Efectul cumulativ al restricțiilor și frustrărilor asociate și solidarizarea (alianța pentru unire) au reprezentat probabil the tipping point.

La un moment dat, bășica inflamată via mediile sociale online a explodat și oamenii au votat opoziționist sau anti-sistem. De altfel, asta e toată ”ideologia” lor; reprezintă anti-lumea sau anti-materia ca în fizică. Unii cred că acest partid e de extremă dreapta. Nu la modul autentic, ci la modul scremut, tras de păr. Deoarece, partidele și oamenii lor (cu unele excepții) din această țară au cultură politică cam cât are broasca păr.

Dar toate astea fac o explicație after the fact sau după faptul petrecut. Dacă trecem pe gândirea științifică, urmează teoria și predicția (ipoteza). Ce se poate întâmpla, mai departe, cu acest partiduleț surpriză? Dacă e doar un partid-reacție la măsurile impuse pe fondul pandemiei, ne putem aștepta să dispară la următoarea rundă de alegeri. Adică să treacă precum un vis urât ca PSDragnea. Nu fără niște pagubă pentru că în privința intenției nu prea seamănă cu Făt-Frumos, ci cu Baba Cloanța. Ori dacă e mai mult decât o reacție, s-ar putea să-i vedem și în viitorul Parlament (din 2024). Ce poate însemna acest ”mai mult”? Mai mult din ce? Din nimic? Depinde de cine își mai bagă coada.