nu trebuie să te conectezi și să fii la curent

Ești la curent cu știrile și noutățile media? Bravo! Nu ești? Vai de tine! Te-ai întrebat vreodată dacă chiar te ajută să știi multe lucruri despre ce se petrece în lumea largă? Poate nu și poți lectura în continuare, deoarece îmi place să(-mi) pun întrebări. Te ajută să fii la curent cu noutățile? E cumva jobul tău? Cauți să pari o persoană informată? A fi informat e echivalent cu deschiderea mintoasă, inteligența și știința, nu-i așa? Nu caută angajatorii oameni ”open-minded”?

În această lume hiper-conectată, oamenii tind să urmărească știrile aproape compulsiv, să se conecteze pe Facebook și alte rețele online, să se informeze din clipuri video și articole de ultimă oră cu religiozitate. Pentru toți acești oameni hiper-conectați, care și-au făcut din informarea media o religie, am o uriașă provocare.

Să-și limiteze drastic informarea. Apoi, să declare ”nu știu”. Este că m-am țăcănit? Dar știi ce, din țăcăneală ridic miza. Îți propun o și mai mare provocare.

Să declari că nu îți pasă.

Te îngrijorează ideile mele și te gândești că mi-am pierdut mințile de la consumul de apă plată. Le-am înghițit odată cu apa. Sau orizontul meu intelectual a suferit o îngustare suspectă de la interacțiunea cu micuțele mele feline? Vorbesc adesea cu vietățile. Să vezi când îmi răspund. 😉

Există vreo normă socială care ne obligă să fim în priză, la curent permanent cu știrile și noutățile media? Nu există vreo obligație legală ori morală să vedem seriale, să ne conectăm social (eventual, on Facebook) și să ne informăm de la o zi la alta, ba chiar de la o oră la alta. Nu avem nicio obligație să devenim persoana super-informată, multicultural dezvoltată și hiper-conectată toată ziulica.

Ai dreptul să spui că nu îți pasă. Să însemne asta că te refugiezi într-o lume populată cu îngeri sau energii iubitoare și conștiente? Sau că te retragi într-un ”templu” de meditație sau o biserică unde poți recita psalmii?

Nu implică ideea unui escapism psihologic, adică o alunecare pe panta fanteziilor călduțe și binevoitoare în care cei răi vor avea parte de pedeapsă într-o altă lume. Mi se pare o idee periculoasă (se cheamă ”credința într-o lume dreaptă”), deoarece poți ajunge să te resemnezi într-o stare vegetală prin debarasarea de responsabilitatea implicării. Din moment ce se ocupă zeii și forțele divine, conform unui plan măreț, ce treabă să ai tu?

Sigur că ai o datorie din a fi informat despre situația generală a familiei și țării tale. De exemplu, ar trebui să cunoști care e partidul de la guvernare și cine e prim-ministrul. Sau ar trebui să înțelegi (măcar la nivel de abac) ce înseamnă ”creșterea inflației” și ce fel de măsuri guvernamentale au cauzat-o. (Apropos, suntem pe locul trei din UE la creșterea ei; nu e de bine). Ai o responsabilitate civică, dar dincolo de ea, nu există obligația hiper-conectării la noutăți media și știri de ultimă oră. Pe lângă această datorie, mai suni din când în când pe la părinți și rude să-i întrebi de sănătate și asta-i tot.

Dacă te deconectezi de la consumul media, intuiești ce obții? Realizezi câtă putere de muncă (sau efort) eliberezi în acest fel? Realizezi câtă energie nervoasă vei avea dacă o redirecționezi spre ceea ce contează cu adevărat în viața ta?

Din moment ce nu vei mai fi consumată de intrigi, scandaluri și evenimente tragice, știri de ultimă oră și potențiale crize (multe oricum trec, iar dacă trec, urmează altele), nu cumva te vei simți mai plină de vitalitate, mai prezentă în relațiile cu cei din jur ori mai prezentă în propria-ți viață?