Masa ori acceleratia

Tu ai o minte de secol… ? Sper că XXI. Altfel, nici nu cred că rezistai mai mult de zece secunde pe acest site. Cred că mulți oameni (concetățeni) posedă minti din secolul 16, desi asta nu-I impiedica sa foloseasca telefonia mobila si internetul, ba chiar sa comunice video cu altii oameni aflati la mii de kilometri departare.

Mintile din secolul 16 sunt convinse că oamenii sunt alcatuiti din doua substante distincte (spirit si materie). Aceasta e celebrul dualism cartezian insotit de dificultati de rationament insurmontabile. Ceea ce n-ar trebui sa ma mire este faptul ca studentii in psihologie (majoritatea,precizez)  nu par sa cunoasca aceste dificultati sau cu ce se mananca problema minte – corp sau daca e macar comestibila.

Ma roade oftica si, desigur, voi face un cancer (de care sa fie?) sau macar un ulcer, deoarece oftica se exprima somatic in baza urmatorului conflit interior (mintea/psihicul influenteaza corpul, desigur! Kidding). Cum se face ca studentii la psihologie, o disciplina care se ocupa cu studiul mintii sau, pe modelul arhaic, psihismului (cu impartirea in etaje!), nu cunosc problema, ai ghicit (bravo!), MINTE – CORP.

Dragilor, incepand cu secolul 16 o serie de oameni cu IQ inalt (banuiesc), care au decedat intre timp cu tot cu suflete (sa se fi reincarnat?), si-au frecat ridichea cu asa ceva, intrand in polemici si dezbateri filosofice dintre cele mai savuroase, ca in ultimii 30 de ani, pozitiile filosofice adoptate de unii dintre acestia sa nu aibe dovezi obiective sau argumente puternice.

Te intreb pe tine, cititor fidel sau doar accidental (pardon, nimic nu e intamplator! Hihi!), cum ti se pare ignoranta acestei topici? De ce exista? Deoarece nimeni nu preda asa ceva? Pentru ca aproape nimeni nu studiaza psihicul cu adevarat, incat sa puna intrebari? Nu intrebari despre Gigi, aflat la “manastire”, ci despre trebusoara cu psihicul si creierul/corpul? Nu exista studenti suficient de curiosi? Nu cred. Impresia mea este ca nu exista studenti care sa judece critic (nu inseamna carcoteala!) si sa formuleze intrebari la subiect. De ce ar sta lucrurile asa? Aproape nimeni nu-i incurajeaza in aceasta directie!

Multi colegi de breasla, de regula, debransati de la cunoasterea stiintifica (si filosofica!) nu stiu ca mintile au EVOLUAT. Aceste minti se afla in secolul XXI, cand iti poti vedea pe un ecran cat palma (sau de 3 ori cat palma, depinde de palma) ruda sau prietena aflata peste ocean.

Banuiesc ca, avand o oaresce valoare in cunoastere (si cercetare stiintifica), problemei minte (suflet/spirit) – corp (creier) i-a fost dedicata o ramura a disciplinei filosofice.

Filosofia mintii (sau constiintei).

Sincer imi exprim regretul pentru aceasta ignoranta. Mi se pare o pierdere, la pachet cu lipsa de gandire critica, care e inteleasa ca un fel de bau-bau. Dar este si o ocazie prin care imi fac de lucru in aceasta viata absurda, lipsita de o inteligenta universala sau de o forta supranaturala! Sau, nu?

Daca ar fi dupa mine, as introduce in anul I la psihologie, un curs fundamental de alfabetizare in stiintele naturale. Apropo, ce este aia o forta? O simti si tu?