În anii 90, un grup de psihologi germani, sub îndrumarea lui Norbert Schwartz, a investigat, într-o serie de studii experimentale, euristica disponibilității. E numele unei scurtături mintale. Mințile noastre au apetență pentru scurtături în rezolvarea de probleme.
Mintea tinde să răspundă rapid, cu efort minim, la probleme precum ”Lumea noastră e un loc periculos?”. Din moment ce la tv, auzi numai știri despre drame personale, crime, abuzuri de tot felul, accidente, conflicte și catastrofe, ce îți vei aminti cel mai ușor? Exemple de acest fel. Da, lumea pare un loc periculos, pentru că mintea ta supraestimează frecvența acestor evenimente. Prin urmare, o bună parte din semenii noștri caută și speră la pacea și armonia din lumile astrale.
Euristica disponibilității e un proces de evaluare rapidă în funcție de ușurința cu care exemplificările ne vin în mine. E călătoria cu avionul un pericol? Da, dacă recent ai văzut o știre cu un dezastru aviatic. Și o vreme vei evita zborul cu avionul, deși e mult mai sigur comparativ cu mersul cu mașina personală sau autocarul.
Poate fi această euristică utilizată în terapie sau dezvoltare personală? Bineînțeles. E și un exemplu de cum știința psihologică informează practica terapeutică. Știu că nu mă vei crede, dar are potențialul de a produce transformări în constructul de sine. Fiind animat de compasiune, în urma unor meditații cu înfometare prelungită, îți voi scrie cum. Nu uita să mă amintești în rugăciunile tale. Iar dacă ești de meserie și aplici tehnica, nu uita să-mi ceri contul ca să-mi plătești drepturile de autor. (glumesc).
De obicei, oamenii au prea puțin din ceva. În planul psihologiei personalității, au prea puțin din diferite calități dezirabile. Evident, ei vor mai mult dintr-o anume calitate. Spre exemplu, să fie mai asertivi. În ce măsură, pe o scală de la 0 la 100, consideri că te comporți asertiv? Să zicem 10 și vrei mai mult. Iată procedura magică, preluată chiar din experimentul domnului Schwartz (a se citi ”șvarț”).
Amintește-ți și notează șase situații în care te-ai comportat asertiv (ai exprimat nevoia, sentimentele, opinia sau ai trasat o limită cuiva). Apoi, estimează măsura, pe aceiași scală 0-100, în care consideri că ești asertivă.
Bănuiesc că te-ai prins că poți substitui trăsătura asertivă cu o alta. Să zicem încredere în sine. Aplici similar procedura. Prea ușor, prea simplu? Te-am avertizat că nu mă vei crede. Da, atât de simplu, deoarece psihologia oferă instrumente cu aplicare relativ ușoară și supuse unor teste în prealabil. Altfel, instrumentele devin lipsite de valoare practică. Cine ar mai apela la o brățară de fitness, dacă ar trebui să stea să calculeze numărul de pași, media pulsului, viteza, distanța și numărul de calorii consumate. Asta dacă nu rămâne fără baterie în câteva ore. Ai înțeles analogia?
Dar să fim realiști, nu foarte realiști. Te-ai transformat într-o persoană cu încredere? Aproape, însă tinzi să crezi asta și, drept urmare, devine mai probabil să te comporți cu încredere (lucrează sistemul 1 sau ”elefantul”). De unde știm? Principiul consistenței, te aștepți să te comporți cu încredere și tinzi să-ți urmezi așteptarea prin acțiunile tale. Am scris ”tinzi”, ceea ce nu înseamnă că așa vei face în mod cert. Sper că nu ești la stadiul de grădiniță cu gândirea psihologică.
Nu e unica modalitate în care poți utiliza euristica disponibilității în scopul cultivării unor calități. Mai am vreo două. Promit că le dezvălui, dar nu aici, ci prin grupuri selecte.