Mi-aş dori să cred că jocurile video sau joculeţele genul lumosity şi alte tipuri de brain games ne menţin creierul tânăr. Ne-fiind un tip cu nevoi intense de mişcare fizică, aş sta comod în fotoliu şi m-aş distra cu apps-uri din categoria brain games. Îmi aduc aminte de tinereţile fragede când înţepeneam cu orele în faţa ecranului într-o stare de excitaţie la graniţa cu paroxismul. Mi-am irosit timpul în cel mai stupid mod. A-ţi beli ochii la un ecran, teleportat în lumi virtuale în pielea unor personaje (într-un junk-flow), nu-mi pare cel mai isteţ fel de a trai. Dar asta îmi spun azi, la mai mult de cincisprezece ani distanţă. Evident, din perspectiva unui alt sine, poate mai înţelept.
În realitate, dacă vrei să-ţi păstrezi intacte (sau p-aproape) abilităţile mentale (într-o variantă realistă, să încetineşti procesul de degenerare), nu e cazul să te bazezi pe brain games. Acestea antrenează cel mult unele abilităţi specifice. Spre exemplu, atenţia vizuală sau coordonarea motorie ochi-mână, memoria spaţială, vocabular, comprehensiune verbală sau probabil memoria de lucru, un caz asociat creşterii cu niscaiva puncte a Gf (sau fluid intelligence). (vezi jocul dual n-back şi studiul lui Susanne M. Jaeggi).
Să şezi în fotoliu, exersând cu integrame, puzzle-uri şi alte joculeţe pentru creier nu e alternativa sănătoasă. Dacă vrei să dispui de un creier sănătos, îţi vei antrena corpul. O dietă sănătoasă şi exerciţiul fizic regulat ajută la memorie şi învăţare. Cultivarea din vreme a unor obiceiuri sănătoase va amâna degenerarea creierului (dar si altor organe).
Exerciţiul fizic ce presupune efort moderat şi sistematic (aproape zilnic) e cheia pentru un creier sănătos. Restul e bonus. De ce? Raţionamentul e unul simplu. Afluxul de sânge la nivel cerebral hrăneşte neuronii. Obţinem un aflux sporit de sânge prin exerciţii fizice şi nu prin şezutul poponeţ sau vegetatul la televizor sau navigatul (aiurea) pe net. Iar sângele transportă nutrienţi (de ex, oxigen, glucoză). Tot prin exerciţii fizice obţinem foarte probabil creşteri în BDNF (brain-derived neurotrophic factor) asociat proceselor cognitive superioare (gândire de ordin superior, memorie şi învăţare). Prin urmare, neuronii sunt cu atât mai bine hrăniţi cu cât faci mai multă mişcare fizică. Dar cu o limită. Chiar şi aici există o limită. Nu e cazul să exagerezi, dacă aveai de gând (hihi!). Îţi reamintesc.
Exerciţiul moderat şi sistematic.
Dacă-ţi lipseşte cheia, nu poţi porni motorul şi pleca cu maşina. Ceva similar se petrece cu creierul şi performanţele cognitive. Poţi fi dotat de la mama natură (poţi fi recunoscător părinţilor) cu echipament cognitiv de ordin superior, dar să-l utilizezi la un sfert din capacitatea sa de parcă mergi cu maşina împinsă de la spate? N-ar fi păcat? Te bate Dzeu, taică! Ai înţeles, deja, dar mă repet (de la o vârstă apar repetiţiile, aşa că, poate ar fi cazul să ies la alergat?!). Studiille ne arată sistematic că o dietă bogată în nutrienţi şi antioxidanţi reduc riscurile asociate îmbătrânirii. În mod direct, exerciţiul fizic creşte afluxul de sânge spre creier şi îmbunătăţeşte abilităţile cognitive. Indirect, dispoziţia şi somnul sunt mai bune, iar stresul şi oboseala cronică sunt ameliorate.
Soluţia nu e să te apuci şah sau de brain games. Soluţia este şi va fi să te mişti. Dacă gândeşti şi nu te mişti, vei înceta treptat să exişti. Dar dacă te mişti, exişti.