Ce trebuie să știi despre COVID-19 dincolo de isterie și panică

În jurul virusului cu coroniță, cu numele de cod SARS-CoV-2 ce provoacă boala COVID-19, se propagă valuri-valuri de isterie, paranoia și panică. Fără îndoială că această epidemie (pe cale să ia proporția de pandemie) activează simultan frica lipsei de control și frica de contaminare, frici ancestrale din creierul nostru arhaic.

Rațiunea tinde să-i servească creierului arhaic și, de aceea, unii dintre noi (mai puțin analitici sau needucați?) se pricopsesc cu panică, delir sau teorii ale conspirației de-ți stă mintea-n loc. Iar alții, mai puțini, își afirmă nepăsarea ori ignoranța. Nu că asta ar fi o problemă, ci faptul că își răspândesc bazaconiile prin varietatea canalelor media și de socializare la care au acces foarte ușor. Ca să mai frânez (sper) din această tendință naturală, am apelat la un strop de gândire ”presată la rece” și la amicul tocilar.

Să-ți povestesc câteceva despre rata mortalității, așa cum apare pe saitul worldometers.info, ce redă date oferite de experții WHO. După cum poți citi din sait, ea variază pe grupe de vârstă, condiții medicale și sexe. Rata mortalității (un calcul de moment per total) în data de 3 martie era 3.4%, însemnând probabilitatea de a muri dacă ai devenit gazdă. Putem compara cu gripa sezonieră, mai puțin de 1%. Deocamdată, per global, pare de trei ori mai agresivă. Sau, într-o formulare pozitivă, probabilitatea de a trăi dacă ești gazdă e de 96.6%. Natura ține cu tine. Nu-i nici pe departe o sentință de moarte dacă te-ai pricopsit cu dânsul.

Când ne uităm la rata mortalității pe grupe de vârste, tabloul e chiar mai încurajator decât înainte. Dar, te poți îngrijora pentru seniori cu vârste de peste 70 ani sau pentru persoane cu condiții medicale (probleme cardiorespiratorii, cancer, diabet). Altfel, dacă ai între 40 și 49 ani, probabilitatea de a muri e de 0.4 la sută. Adică la aproape trei sute de inși infectați (din această grupă de vârste) se poate întâmpla un deces.

Dacă ai sub 39 de ani și mai ești și sănătos, îți va trece (aproape) cu siguranță ca orice gripă banală, deoarece rata mortalității e de doar 0.2%. Iar dacă ești foarte tânăr, pe la vreo câțiva anișori (ți-a dat voie mami să citești acest blog?), ești cel mai protejat (no fatalities).

Mai avem nevoie să știm cât de repede se răspândește. Despre asta știm din ceea ce se cheamă “basic reproduction number” sau R0 (R-nought) ce funcționează ca predictor. Acest număr R0 prezice numărul de oameni ce se pot infecta odată ce au luat contact cu o persoană infectată. R0 pentru acest virus încornorat, piei drace!, încoronat e de 2.2, însemnând că o singură persoană infectată poate infecta, în medie, alte 2.2 persoane. Pentru comparație, virusul gripei obișnuite are un R0 de doar 1.3 în timp ce ruda sa cu coroniță are riscul de transmitere dublu. Înseamnă că se transmite de două ori mai repede decât cel de gripă. Și chiar dacă nu apar simptomele, poți fi gazdă pentru virus ce se află în incubație pe o perioadă de 2 până la 14 zile. Iar de la primul simptom trec, în medie, 14 zile până la un (probabil) deces. Și acum o problemuță de la Aghiuță. Dacă un purtător a intrat în contact cu 3 persoane, iar fiecare cu alte 3, ce risc de răspândire avem?

Cum se transmite?, întreabă cineva. Prin particule volatile din strănut sau tuse și fluide rămase pe suprafețele unor obiecte ca clanța, masa sau bara de sprijin din autobuz, pe care le iei pe mână și apoi îți duci mâna la față. Gestul de a-ți duce mâna la față, mai exact la ochi, nas și gură, se întâmplă de vreo 2000 de ori pe zi. Nu știu cât de realistă e recomandarea de a ne controla acest gest, deși nu ne poate împiedica să ne străduim mai tare. Desigur, alături de alte măsuri, pe care, bănuiesc, că deja la cunoști (spălatul pe mâini cu săpun (min 20s) ori gel igienizator și distanțarea socială). Și purtatul de măscuțe? Un mit, deoarece purtarea măscuțelor protejează pe ceilalți, nu pe tine care porți măscuța. Despre alte mituri demontate poți afla pe Live Science.

Evident că isteria nu va ajuta pe nimeni (cu excepția unor jurnaliști iresponsabili și trusturi media lacome). Panica nici atât, ci doar o minte rațională suficient de informată ne poate extrage din spaime ancestrale și scenarii apocaliptice. Însă ea, mintea chiar și bine informată, nu ne poate feri de posibile contaminări. Să păstrezi igiena strictă, da. Să nu-ți duci mâna la față, da. Să eviți locuri aglomerate, da. În rest, ne putem încrede în autoritățile publice și spera că își fac datoria.