Autenticitatea se dezvoltă în timp

Serios! Îți vine să crezi? Trust me, I am a Psychologist! Ba chiar am și un pieicidi și ar trebui să-l trec în fața numelui. Dr Sas, ce zici? Has a ring to it? Mă chinuie o modestie. Falsă, autentică, cum o fi, dar tot mă chinuie.

Cum? Vrei să cauți sinele autentic? Nu e nimic de căutat. De ce? Simplu, răspunsul e în titlu. Ah, bine, dacă a-l căuta înseamnă să experimentezi activități și ocupații diferite, atunci ”go for it!”.

Încearcă lucruri noi și explorează mai multe domenii care îți stârnesc curiozitatea, dar fără să te gândești la părerea altora. Cum mi-a zis un client, ”Întreb pe Gemini și îmi dă o listă cu activități și aleg din ele”. Uite cum vei putea descoperi ce anume te pasionează în mod autentic. Da, pentru că e posibil (și foarte probabil!) să fi răspuns la așteptările altora și să fi ajuns în situația în care te simți străin cu tine însăți sau însuți. Să te fi apucat de activități pentru că doar așa te-au iubit anumite persoane importante.

Merită să cugeți nițel asupra motivațiilor tale (nu ale pisicii). Întreabă-te de ce te atrag acele interese neconvenționale. Sigur, dacă ai așa ceva! Adică ce iese din modă sau trend, hype sau cum îi mai zice. Să vezi dincolo de standardul social de succes. În percepția publică avem o asociere între standard și succes. Bifezi la standard, rezultă ”succes!”. Știi, nimic nou.

Te simți atras cu adevărat de ele (activități) sau doar vrei să te integrezi într-un grup? Uneori, această reflecție te poate ajuta să-ți dai seama dacă îți place cu adevărat acea activitate sau dacă o faci doar pentru a te adapta la normele grupului și a fi acceptat în grup. Cuvântul cheie e ”doar”. Dacă asta îți e singura motivație, mai cugetă nițel.

Aici e dificil. Să renunți la frica de a fi diferit. Mie mi-a fost frică mai ceva ca unui iepure fugărit de lupi. Și totuși am insistat, deși am realizat la această vârstă matusalemică cum bogăția nu stă în asta. Deci, cine vrea avere va amâna o vreme căutările ocupându-se de făcut o mică avere. Măcar una mică. Sigur că ne este frică să explorăm interesele proprii pentru că nu corespund așteptărilor celor din jur. Dar dacă înveți să valorifici diferențele și să îți asumi propria cale, totul va fi bine, dar nu, nu neapărat material. Și nu musai social, în sensul în care te pui contra unor așteptări ale altora. Te confrunți cu teama de marginalizare, poate de respingere. E ceva cu care creierul uman nu se poate împăca. Da, ai nevoie să cauți alte grupuri.

Poți accepta ideea că autenticitatea se dezvoltă în timp? Dacă nu, te așteaptă cursurile de dezvoltare personală/spirituală ce îți promit că te re-găsești. Și vei plăti un cost serios! E normal să te inspiri din diferite surse atunci când ești în procesul de descoperire de sine. Autenticitatea nu este ceva fix, ci mai degrabă o evoluție. Poate o vreme chiar vei observa că ai tendința de a-i imita pe alții. Chiar dacă imitația poate părea inautentică la început, te poate ajuta, mai târziu, să ajungi la o versiune unică a propriei identități.

În final, poți reține că sine autentic egal unicitate. Ne-o dorim cu toții. În loc să o cumpărăm de la acele branduri premium, n-ar fi mai frumos și sănătos (chiar și economic) să o găsim în activități și experiențe?