Mintea si spatiul (nu cosmic, public)

MIND SPACE. Pot paria o suma colosala in ce valuta vrei ca nu stii la ce face referire (fara o cautare pe google). Hai, sa ne iluminam impreuna. Pentru asta, plecam in calatorie in UK  (ne teleportam cu mintea in alt spatiu si timp; o performanta extraordinara pentru niste animale; nici o alta primata non-umana nu reuseste, dupa cum nici unele primate umane) si poposim direct in Londra, pe strada lui James, pe langa o gradina, la Institute for Government. O institutie dubioasa unde se petrec, pesemne, niste fenomene paranormale (pentru noi).

Indivizii care frecventeaza zilnic aceasta institutie, niste primate umane, au gandit acum trei ani un manual. Dupa ce l-au gandit, dar nu pe baza de brainstorming – dovedita ca metoda ineficienta de lucru, au trecut la publicarea si implementarea lui. Functionarii publici din UK, indeosebi cei ocupati cu politicile publice, au beneficiat de ajutorul acestui manual.

Te aud, te aud… Ce contine? Este un manual care vine in intampinarea provocarilor intampinate de politicile publice. Iata cum se cheama:

MIND SPACE: Influencing behaviour through public policy

Acei oameni sunt constienti, pesemne, de cum poate fi de ajutor stiinta schimbarii comportamentale in elaborarea si implementarea de politici publice. Ei (the policy makers) cauta sa inteleaga care ar putea fi efectele psihologice si comportamentale ale politicilor create si scopul MIND SPACE este de a le oferi ajutor in acest sens, astfel incat politicile lor sa ofere rezultate cat mai bune cetatenilor britanici.

MIND SPACE este un acronim: Messenger – Incentives – Norms – Defaults – Salience – Priming – Affect – Commitment – Environment.

Nu-ti voi povesti la ce face referire fiecare componenta in parte (poti afla pe cont propriu). Doar tin mortis sa-ti semnalez utilitatea stiintei psihologice (adevarate!) nu doar pentru cetateanul consiliat (eventual, supus unor analize psihologice ineficiente si costisitoare ca timp si bani), ci pentru o comunitate larga de oameni. Mai ales, pentru acei oameni aflati (unii preocupati sincer) in pozitii de influenta sociala si decizie. Acesti oameni dispun de un instrument psihologic de intelegere si anticipare a reactiilor cetatenilor la implementarea de politici publice.  Poftim? Pe cand unul si la noi? Probabil, intr-o joi, dupa Miercurea-Ciuc, zicea o vorba.

Impactul stiintei psihologice este luat in serios, iar serviciile oferite sunt cu adevarat folositoare. De unde stiu ei ca sunt utile si nu inutile? Da. Bravo! Deoarece, specialistii lor stiu sa faca masuratori. Cuantifica rezultatele dupa ce, in prealabil, le-au anticipat sau au realizat predictii. Atentie! Nu orice fel de predictii. Ghiceala ori predictiile intuitive nu au de-a face cu stiinta, ci cu non-stiinta.  Predictiile testabile sunt realizate pe baza unor premize rationale si sunt masurate intocmai cum tu masori cu centimetrul lungimea sau circumferinta la… (asocieri libere).  Impresia ta sau impresiilor altora (testimoniale) in evaluarea riguroasa stiintifica fac nici cat o ceapa degerata.

In timp ce la noi psihologia concureaza cu astrologia (si alte forme de divinatie), la ei stiinta psihologica (de nivel academic) este pretuita de oameni cu putere si influenta politica, sociala si economica (si platita foarte bine!). Iar profesia de psiholog este perceputa ca fiind o ocupatie de nivel stiintific si investita cu incredere de public in timp ce la noi pare un fason de timp liber!

Pregatirea psihologica oferita in universitatile noastre este mai degraba precara, subtire, fara substanta (stiintifica) decat pe alocuri, fara criterii de exigenta, ne-selectiva cu studentii si licentiatii si, cel mai rau, invechita! Unde exista o atitudine neoasa de oricare se pricepe la psihologie (alaturi de economie si politica), avem o pregatire academica intocmai pe masura acestei atitudini. Sa nu te oftici?!

Daca iti doresti si incerci sa practici stiinta psihologica la nivel de excelenta, te vei oftica, cu conditia sa fii o fire ambitioasa. Iar dupa ce-ti trece oftica, te apuci pe unde poti si e loc de unele schimbari in atitudini si opinii. Asa poti ajunge un obsedat (ca sus-semnatul) angajat in comportamente repetitive prin care tine mortis sa demonstreze de ce psihologia este o stiinta (adevarata) si nu “fandoseala” in care orice para-psiholog isi poate lua un doctorat realizand, eventual, “masuratori” la aure si chackre.

Oricare cetatean stie psihologie. Ceea ce nu stie dumnealui este ca “stiinta” sa psihologica este doar intuitiva. Intuitiile psihologice ale cetatenului nostru pot fi cateodata adevarate, alteori nu si daca le nimereste se datoreaza cel mai adesea intamplarii.

Stiinta psihologica, pe care nu o cunoaste cetateanul, deoarece nu are studii superioare de specialitate (in UK), genereaza predictii testabile. Tu care cunosti teorie psihologica validata stiintific, poti prezice (nu ghici!) cu o probabilitate mare (mai mare decat sansa) ce va face o alta persoana intr-o situatie sau alta. Poti, de asemenea, sa intelegi motivatiile umane si in baza lor sa faci, exact (stiu, sunt obsedat), PREDICTII. (Intelegi cu ce imi stresez studentii din anul III?).

Eu ma rog spiritului si zeului, uneori zanelor cu WHR de 0.72, ca psihologia sa treaca in constiinta publica drept o stiinta adevarata, nu un fason, o marghioleala, un capriciu, un moft, sclifoseala, toana, fita, fandoseala, maimutareala in care orisicine poate deveni “expert”. In rugaciunea mea imbibata cu iubire crestineasca imi doresc sincer (si nesincer) ca studentii si licentiatii in aceasta disciplina de o frumusete fascinanta (sunt posedat de arhetipul animei?) sa gandeasca stiintific o psihologie aplicata in spatiul public, nu cosmic (spiritual), astfel incat sa pot muri impacat cu tot cu sufletul imaterial si vesnic.