“La gradinita”

23 July 2013 | By Seramis Sas | Filed in: Psihologia sanatatii.

A fi fericit este totuna, in opinia mea, cu a avea o viata (relativ) buna. Poate iti suna prozaic, insa nu mi se pare deloc departe de adevar, a trai o viata buna e ca si cum iti prepari un fel de mancare pe care ti-l doresti a fi bun. (stii pe cineva care isi doreste o mancare proasta?!). Neindoielnic, trebuie sa-ti fie foame (de fericire). S-ar putea sa-ti fie de ajutor o viata deloc buna (ca si cum ai mancat o mancare stricata, ca sa poti aprecia un ghiveci lipsit de carnita unui animal suspectat de constiinta), ca sa-ti ofere un fundal de contrast, pentru a afla cum este sa pretuiesti lucruri marunte din existenta zilnica, nemai fiind captiva, in primul rand, consumerismului (inteligent de pervers sustinut de industria de publicitate). In termeni concreti, sa te poti delecta cu o zi insorita ori cu racoarea unei dimineti inseamna sa pretuiesti acest lucru marunt (dintr-o perspectiva aroganta), desi maret dintr-o perspectiva smerita in fata unei realitati de necuprins.

Pofta de fericire s-ar putea sa fie doar primul pas, intrucat sa duci o viata buna, in cazul in care, nu esti o norocoasa ( norocos) la loteria genetica (gene corelate cu o stare de bine, indiferent (aproape) de evenimentele vietii ), inseamna stiinta experimentala. Ei, da? Pentru fericirea durabila (o viata buna pe termen lung) sunt necesare strategii inteligente testate experimental, tu impreuna cu altii, fiind studiu de caz.

N-am nicio indoiala, ca pe langa strategiile inteligente (stiinta psihologica ne e de ajutor!), o anume calitate capata o pondere semnificativa in atitudinea generala cu care iti traiesti viata zi de zi. Ma gandesc la virtutea Intelepciune asa cum apare in modelul tariilor (trasaturi) de caracter (Seligman&Peterson). Dupa mine, o viata buna (fericita) cere din partea ta (ori a mea) intelepciune. Si nu doar.

De aceea, intr-un top personal al virtutilor necesar a fi cultivate pentru o viata buna, pe locul 1 se afla intelepciunea.  

 Pe un al doilea loc, m-am decis pentru compasiune (sau iubire), desi a fost o alegere dificila. Virtutea compasiunii (in modelul conceptual apare ca “Humanity and Love”) a fost la concurenta cu cea a transcendentei. A iesit pe locul 2, intrucat a trisat – se leaga de relatiile sociale pozitive cu alti oameni, iar oamenii sunt fiinte concrete, de obicei (cateodata, sunt fantome care ne bantuie! Dar odata ce casa e sfintita,totul revine la normal), cu impact imediat in vietile noastre.

Asa ca, al treilea loc revine virtutii transcendenta sau spiritualitate, fara a intelege relatia cu o divinitate ori principiu creator. Prin spiritualitate inteleg o legatura cu ceva mai cuprinzator, mai maret decat propriul sine. Este un ceva care se intinde mult dincolo de viata unui om, ceva care ramane in urma lui, un fel de mostenire lasata umanitatii. Aceasta legatura este incarcata cu sens(uri) si, astfel, viata cuiva devina o viata spirituala. Sentimentul acestei legaturi creste in interiorul fiintei, deoarece o cultivi cu atentie, ne-fiind asemeni unui fir de iarba ce creste de la sine. Experimentarea unei vieti cu sens nu vine, in virtutea faptului ca esti, ci implica eforturi orientate cu inteligenta.

Si pentru ca, pe locul intai, avem virtutea intelepciune, sa o descriem prin urmatoarele tarii (trasaturi) de caracter, conform modelului.

Curiozitate;

Dragoste de invatare;

Minte deschisa (judecata critica);

Originalitate (ingeniozitate; inteligenta practica);

Cunoastere de sine si de altii (inteligenta sociala);

Simtul perspectivei.

Dupa cum spuneam mai sus, acest top imi apartine. Nu exista o ierarhie gata facuta a virtutilor, deoarece oamenii pretuiesc in masuri diferite diverse trasaturi de caracter. Un top five, in viziunea ta personala, poti avea, daca vei completa un test, ce se afla aici.

http://www.authentichappiness.sas.upenn.edu/Default.aspx

Odata ce te-ai lamurit, cu propriul top five, poti alege una, doua (nu mai multe decat daca esti pensionat(a)J) trasaturi de caracter sau “tarii” la care poti lucra o vreme (dar fara a trage la masea). Iti poti propune ca saptamanal sa faci cel putin o actiune sau doua care sa reflecte o tarie aleasa. Spre exemplu, daca te-ai decis in privinta dragostei de invatatura, vei invata ceva nou (dintr-un domeniu pe care nu-l cunosti) cel putin o data pe saptamana. Conform proverbului “incetul cu incetul se face otetul” se construieste o tarie de caracter, mult mai anevoios decat o dependenta de alcool.  

Cu pasi marunti si vreme indelungata, de-ti fata mintea pui, poti prepara “o tarie” doua, caci “elefantul” (sau maimuta; stii ca bat saua ca sa…) e tare nazuros. 


Tags: ,

Comments are closed here.