Extinde-si-cladeste

29 December 2012 | By Seramis Sas | Filed in: Psihologia sanatatii, Terapie psihologică/Psihologie Clinică.

Barbara Fredrickson? M-as mira sa-ti fi trecut in sprint pe la organul lui Corti si de aici pe nervul… ? B. Fredrickson are prezent varsta de 48 de ani si este profesor si psiholog social la departamentul de psihologie al University of North Carolina at Chapel Hill, una dintre cele mai „batrane” universitati publice din State cu o istorie de aproape trei secole (no kidding!).

Teoriile stralucitoare in psihologie cu suport empiric sunt un fel de perle naturale (deosebit de pretioase) comparativ cu teoriile non-stiintifice (sau depasite) din belsug prin psihologie, o disciplina fertila pentru aiureli, deliruri mistice (the worst scenario) sau cel putin idei speculative si intuitii. Mrs. Fredrickson, care detine un Templeton Prize in psihologie pozitiva primit in anul apocaliptic al schimbarii de mileniu, a lansat o teorie (aproape sigur o necunoscuta pentru studentii bine „preparati” de profesori cu psihologie academica zlatiana!) in urma unor cercetari experimentale ce includ si studii longitudinale (din acelea intinse pe multi ani, in care subiectii sunt testati la zece, douazeci de ani distanta; cateodata, si in urmatoarea viata sau chiar retrospectiv cu ajutorul unor regresii hipnotice in vietile anterioare pana la stadiul de mormoloc ori chiar de euglena verde; hi,hi!). Daca esti de profesie psiholog sau proaspat licentiat, sunt aproape convins (visez si eu!) ca ai auzit de broaden-and-build theory (1998-2002). Daca nu ai auzit de ea este ca si cum ai fi un sofer care nu cunoaste sensul indicatorului „cedeaza trecerea”, ceea ce n-ar fi o problema, daca circuli cu metroul. Mi se pare grav, daca esti in trafic. Dar astea-s doar remarci malitioase din partea unui individ arogant, asa ca, revenind la teorie…

Pe scurt, ea (teoria) prezice ca daca oamenii traiesc emotii negative, sunt mai restransi in posibilitatile lor de gandire si actiune (sunt mai inclinati catre o perspectiva ingusta) in timp ce oamenii care traiesc emotii pozitive au o perspectiva mai larga asupra posibilitatilor sau oportunitatilor de gandire si actiune. Spre exemplu, fiind intr-un registru emotional pozitiv, suntem mai inclinati sa actionam spontan, sa fim mai curajosi, mai creativi si mai curiosi. Mai mult, suntem mai receptivi la nevoile celor din jur sau mai disponibili emotional. Sigur, sigur avem o legatura chiar si cu sanatatea! Sistemul imunitar are de suferit (evidence based), ii scade eficienta in lupta cu germenii, cand o persoana traieste intr-un registru emotional negativ in timp ce raspunsul imunitar este mai eficient la persoanele „pozitive”.

Daca ai o problema de sanatate si ajungi in cabinetul unui medic, nu ai prefera sa vezi o mutra fericita, macar zambitoare, cu o expresie relaxata, senina (nu senila, fir-ar sa fie!)? Sau, daca te-ai decis sa consulti un specialist (un consilier ghicitor in astre; terapeut, ghid in abisurile psihice pana spre strabunici si arhetipuri; coach umblator pe foc cu solutii la orice), ma incearca presentimentul (o migrena cu valente profetice) ca ai prefera sa te vezi cu unul sau una pe care s-o percepi ca binevoitoare, calda, empatica, care te asculta cu interes autentic si nu prefabricat intocmai ca si surasul atarnat in coltul gurii. Nu cred ca ti-ai dori sa te intalnesti cu unul agitat, care se foieste, eventual, fumand, rostogoling niscaiva vorbe printre colacei de fum de tigara sau cu o mima deprimata, letargica ori apatica. Dupa cum nici cu una/unul, constipata, tensionata care sta asezata in proxima-ti zona precum dulaul de politie in preajma infractorilor, privindu-te fix si insistent de parca-i la panda. Ba chiar iti sugerez sa iti iei talpasita in oricare din aceste situatii. E bine sa te protejezi de ceea ce se cheama contagiune afectiva. Emotiile si gandurile asociate se iau precum raia, iar daca esti din fire o empatica, zau, ai incurcat-o, daca n-o stergi.

Psihoterapia (si consilierea) la fel cum poate oferi rezultate pozitive, la fel de bine poate face rau (efect nocebo). Terapia sau intalnirile terapeutice pot face rau in felul urmator:

Expunerea psihologica (prin metoda si atitudinea terapeutului) la emotii negative ori interpretari (uneori, profetice) dubioase iti poate slabi sistemul imunitar si poti deveni vulnerabila la potentiali germeni si virusi. Iar asta nu inseamna ca esti in vreun travaliu personal launtric, care ulterior te poate vindeca. Nu inseamna (mai putin in imaginatia exaltata a unora) nici ca te viziteaza energii/spirite malefice, ca ti s-a blocat curgerea energiei prin meridiane, s-a „infundat” vreo chackra, ca esti blestemata de careva sau ca esti sub influenta dizarmonica a unor planete in cuadratura.

Daca intalnirile cu acel om iti sunt benefice, atunci te vei simti tot mai curajoasa in a lua decizii si actiona spre binele ales de tine si examinat in mod rational sau/si starea ta se va ameliora, tu experimentand tot mai adesea un sentiment de confort psihologic si fizic. Dupa mintea mea, o asistenta psihologica de calitate „te aduce” (ulterior, mentine) in starea de extinde si cladeste sau in pielea a doua personaje (pentru amatorii de dramaterapie) inginerul proiectant si muncitorul din santierul propriei existente.


Tags: , ,

Comments are closed here.