Cum să te comporți ”hrănitor”

Comportamentele verbale pot fi împărțite în două: manipulative vs. non-manipulative (afirmative/asertive). Despre cele manipulative ți-am povestit într-un articol anterior. Dacă l-ai citit cu atenție, știi cum să le detectezi.

Identificarea lor e mai simplă la ceilalți și mult mai dificilă la tine din cauza a ceea ce se cheamă (ne)conștientizare asupra sinelui (se practică într-o terapie meseriașă). Aceasta e fundația într-un proces de evoluție personală și te asigur că aduce cu sine a lot of goodies.

Ai citit cu atenție maximă și ochii mari de melc cotobelc articolul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului? Nu e unicul după cum ai văzut. Merită să-l citești, eventual, să-l memorezi. În continuare îți ofer o listă de drepturi derivate din acele articole (sunt preluate dintr-o carte celebră pe topică: When I Say No, I feel Guilty (1975), autor Manuel J. Smith). Ele alcătuiesc un fel de filosofie a stilului asertiv. Unele drepturi îți pot părea nelalocul lor dar nu te neliniști. Sau te poți neliniști și citi aici în continuare.

A BILL OF ASSERTIVE RIGHTS

I: You have the right to judge your own behavior, thoughts, and emotions, and to take the responsibility for their initiation and consequences upon yourself.

II: You have the right to offer no reasons or excuses for justifying your behavior.

III: You have the right to judge if you are responsible for finding solutions to other people’s problems.

IV: You have the right to change your mind.

V: You have the right to make mistakes—and be responsible for them.

VI: You have the right to say, “I don’t know.”

VII: You have the right to be independent of the goodwill of others before coping with them.

VIII: You have the right to be illogical in making decisions.

IX: You have the right to say, “I don’t understand.”

X: You have the right to say, “I don’t care.”

Cele 10 drepturi pot părea discutabile, dar îți oferă acea libertate psihologică dorită. Evident, după cum bine ai citit, e o libertate ce vine cu responsabilitate. Spre exemplu, dacă nu oferi scuze/justificări atunci când refuzi să ajuți, te poți aștepta la o atitudine răutăcioasă din partea altora. Nu te poți aștepta la lapte și miere. Sau? Acțiunile tale au consecințe asupra altor oameni și identificarea lor în avans (!) ajută la simțul responsabilității față de binele lor (rara avis?).

Dar atenție și ochii mari ca de căprioară! NU înseamnă că cele 10 drepturi pot fi luate ca justificări (ticăloase?!) pentru comportamente răutăcioase, egocentrice sau parșive. Da, deoarece ele pot fi luate și așa de acei inși cu negru în cerul gurii, adică de personalități întunecate.

Primul drept e fundamental, deoarece din el sunt derivate următoarele. Poți observa că are legătură cu articolul 1 din acea Declarație. Nimeni nu te stăpânește și nu e judecătorul tău. Tu ești ultimul, deși alți semeni încearcă și să te domine, și să te judece. Și, totuși, tu ești ultimul, iar asta implică responsabilitate. Și nu doar, îndrăznesc să completez, ci și self-awareness.

Poate te miră, dar nu toți oamenii au așa ceva sau apar diferențe individuale pe un continuum. Unii (foarte puțini, adică sub 15%; vezi o carte a lui Nicholas Epley, profesor de behavioral science) au abilitatea conștientizării sinelui, iar majoritatea doar gândesc că o au. Vestea bună e că se poate cultiva treptat cu grijă și atenție. Sigur, trebuie să fie și deschidere, ceea ce cu siguranță este în cazul tău. Altfel nu ai citi acest blog. Însă te asigur că faci parte dintr-un club mititel. Mulți oameni nu caută creștere personală și cunoaștere de sine fiind olimpici la opacitate și auto-suficiență.

La fiecare din acele drepturi există și convingeri populare pe baza cărora am fost educați. La a doua, de exemplu, convingerea ce susține tipul specific de manipulare e următoarea:

You should explain your reasons for your behavior to other people since you are responsible to them for your actions. You should justify your actions to them.

Îți reamintești articolul 1? Implicația este că nu ar trebui să faci nimic din toate astea. Ah, da, rămâne opțiunea ta, deoarece… ? Poți argumenta chiar tu în continuare. Asta e valabil când nu e în fișa postului sau când nu ți-ai dat cuvântul, nu ai făcut o promisiune, nu ai afirmat că faci cutare lucru în fața cuiva. Afirmația e greu de luat înapoi. Răzgândeala e cu dus și întors. Uneori e primită, alteori e sancționată social.

Ori de câte ori refuzi, returnezi, nu vrei și nu te interesează vei fi, probabil, întrebată: De ce? De ce nu vrei un pahar de vin? (Sigur că dacă-l vrei, ușor predictibil, nu mai avem cazul de ce-ului). De ce nu vă place cutare lucru? De ce nu vii cu noi? De ce nu faci ce-ți zic să faci? Și, de ce citești acest articol?

DE CE-urile au o notă perversă. Ele orientează mintea spre cauză la care, de nicăieri, poate asocia o culpă. Iar culpa pusă în evidență reprezintă adesea o manipulare. Alături de ea, îți reamintesc, mai avem ignoranța evidențiată de manipulator sau teama. Ce știi tu!, zice persoana manipulatoare. Sau, în cazul pandemiei, aceia dintre noi mai realiști și raționali punem în evidență ignoranța celor care neagă existența virusului sau/și purtarea de măscuțe și nici nu mai comentez de atitudinea față de vaccin (ptiu, piei drace!). Tare mult ne-ar plăcea ca ei să facă după cum vrem noi. Avem și temeiuri raționale și empirice. Însă critica ostilă n-o să ajute nicicând, ba din contră.

Nu voi analiza fiecare drept, deoarece poți aprofunda din cartea de mai sus. În schimb, îți ofer o listă de comportamente ”hrănitoare” (de feedback) în loc de cele manipulative. Nu-i prima oară când le public aici.

În această lume manipulativă, dacă vrei să oferi, realmente, un ajutor sau susținere sau doar vrei să arăți bunăvoință, atunci te înfrânezi de la primele vorbe criticiste și vei căuta să formulezi un feedback. Atunci când optezi pentru el, vei ține cont de aceste trei reguli de aur curat de 24 carate:

  • Feedbackul e despre acțiune (comportament), nu despre personalitate/identitate/caracter.
  • Feedbackul e focalizat pe cum poți îmbunătăți, nu pe ce este greșit.
  • Feedbackul încurajează, nu devalorizează, nu pune piedici, nu sabotează.