cine se mișcă trăiește mai bine

Datele unui studiu publicat în The Lancet Psychiatry (august, 2018) ne arată că exercițiul de doar două ore într-o săptămână poate îmbunătăți sănătatea mintală. Evident că nu mă refer la exercițiul pe smartphone în care rezolvi puzzle-uri și jocuri pentru creier. Că veni vorba, să nu crezi că îți vei crește perfomanțele cognitive ale creierului. E o altă iluzie gigantică ce păcălește milioane de oameni. Cine vrea perfomanțe cognitive mai bine iese la alergat 30-40 minute. Creierul va dansa de bucurie! Moare de plăcerea mișcării, mai ales, în aer liber. Mda, cam nefericită alegerea verbului. Dar ai înțeles mesajul.

Nu-ți imagina că studiul a fost realizat pe o mână de oameni. Cercetătorii au examinat datele de la 1.2 milioane de participanți la un Sondaj pentru Prevenirea Factorilor de Risc Comportamental. Au descoperit că oamenii care exersează au, în medie, cu 43.2 la sută mai puține zile cu sănătate mintală precară dintr-o lună comparativ cu aceia care nu exersează.

Vestea grozavă e că toate tipurile de exercițiu erau asociate cu sănătatea mintală. Sporturi de echipă, ciclism, aerobic și gimnastică sunt asociate cu despovărarea psihologică. Să vedem și un exemplu. Cineva care nu face sport se poate lăuda într-o lună cu zece zile de stări proaste. Altcineva, aceiași vârstă, educație și gen, dar care face antrenament aerobic la sală de trei ori pe săptămână, se poate lăuda cu doar cinci zile. Dăunător mai e sportul!

Oamenii care au exersat moderat, adică de la trei la cinci zile per săptămână cu ședințe de 30-60 minute fiecare, au avut cele mai puține zile cu stări negative. Și ca să vezi principiul inuitiv ”consumul în exces e dăunător”, exercițiul mai mult de 90 minute pe zi (văleu!) era asociat cu stări mentale proaste. Un astfel de antrenament e probabil potrivit unor personalități sado-masochiste. Sau extrem de ambițioase? Mi se pare o tortură la care nu te poți supune decât dacă visezi să ajungi un atlet olimpic.

”Să fim cumpătați chiar și la exercițiul fizic”, ne mai sugerează acest studiu, după cum și filosofia stoică ne învață cumpătarea ca virtute.