Fertilizatorul simpatic sau despre “gradinarit”( in propriul cap)

In capul tau, stiu ca nu ti-a zis nimeni, se afla o gradina. Solul acestei gradini ar putea fi mai bine sau mai prost “hranit”. In functie de masura “hranei” primite, solul produce mai frumoase si mai gustoase legume. Ce anume hraneste solul gradinei? Fertilizatorii. In cazul gradinei din capsor, fertilizatorul de mare pret este BDNF-ul – o proteina creata de o forta supranaturala. Nu, mai! E o proteina creata de gena numita, ce surpriza, BDNF (Brain Derived Neurotrophic Factor).

Aceasta proteina (fertilizator pentru gradina din capul tau) face parte dintr-o familie de factori neurotrofici. Primul membru al familiei a fost descoperit de o femeie in anul 1950. NGF este acronimul uzitat pentru dumnealui. NGF –ul (nerves growth factor) a fost “izolat” prima data de o femeie, dupa cum spuneam, “invitata” cu norma intreaga ca asistenta in cercetare intr-un laborator de la Washington University. Invitatia a primit-o de la un “hamburger” (cata invidie!); de la un cetatean de origine germana, Viktor Hamburger, sef de laborator si profesor.

Rita Levi-Montalcini. Ea este “vinovata” de identificarea proteinei NGF sau de primul pas dintr-o serie lunga descoperiri in familia neurotrofica. La treizeci de ani distanta a fost izolata proteina BDNF, un nume inspirat, bag de seama, pentru acest fertilizator care are obiceiul sa se afle in concentratii mari in regiunile neurale asociate cu invatarea si memorarea. Revelatiile au continuat si s-a gasit ca e implicata in ingrijirea neuronilor bebelusi (stimuleaza neurogeneza), in aparitia de noi axoni si dendrite si inmultirea sinapselor neurale (contribuie la neuroplasticitate).

Ce gasesc al naibii de simpatic  (uluitor!) este urmatorul fapt: aceasta proteina este intens secretata cand facem exercitii fizice. (sac!). In termenii analogiei, fertilizezi solul gradinei (din cap) ori de cate ori faci plimbari prin gradina si te ingrijesti de legume si zarzavaturi. In acest sens, cred ca ti-ar prinde bine o cutie de carton. Asezi cutia pe birou, laptopul sau monitorul (daca ai pc) deasupra cutiei, iar tu vei adopta o postura ortostatica in fata biroului. Stand in picioare, raspunzi la email, scrii un raport sau vorbesti la telefon ori pe chat, mai faci cateva genuflexiuni, o pirueta doua si o iei de la capat. Nu vrei sa stii ce se intampla cand exista in creierul cuiva cantitati mici de BDNF.

Ca fapt divers, vrei sa stii cati ani a trait italianca de mai sus? A fost chiar senator in senatul italian din 2001 pana la moartea dumneaei. Daca a primit vreun premiu? Desigur, a primit premiul Nobel in Fiziologie si Medicina in anul 1986. Da, la 36 de ani de la marea descoperire a NGF-ului. (orgolii masculine).

103 ani.