Aparatul de “citit” minti

6 December 2013 | By Seramis Sas | Filed in: Neurostiinte/Filosofia mintii, Știința psihologică.

Unii oameni cu halate albe sau albastrii (ori stravezii?), care locuiesc prin subsoluri si demisoluri, se uita la propriu in capetele altora. Deoarece nu poseda puteri telepatice, acesti indivizi folosesc niste masinarii sofisticate ca sa priveasca la tine in timp ce te exciti (intelectual), citind acest post. Nu, nu chiar in acest moment. Doar daca esti de acord sa intri intr-un tub cat tine de lung si stai acolo niscaiva minute bune.

Una din masinariile de “citit” minti (creiere) se numeste fMRI sau functional magnetic resonance imaging ce are la baza tehnologia MRI. Dispozitivele MRI folosesc campurile magnetice si undele radio pentru a produce imagini generate de un computer; aceste imagini ne dezvaluie structurile si tesuturile anatomice.

Cu ce ne ajuta ea? (nu pe noi, ci pe ei, deoarece la noi, sunt de mare ajutor horoscoapele). Aparatul fMRI ne dezvaluie functionarea creierului si structura sa. Cum face asta? Face fotografii. Deoarece poate compara poze MRI (scanari) luate in mod succesiv la un interval mai mic de o secunda, “halatele albe” pot vedea unde se aprinde creierul. Acolo unde exista activitate cerebrala, exista si un aflux sporit de sange. Daca o persoana se uita la o scena, dispozitivul fMRI detecteaza un flux sporit de sange care curge inspre partea din spate a creierului unde e procesata informatia vizuala.

O sumedenie de studii cu fMRI ne arata care regiuni din creier sunt active atunci cand ne indragostim, cand citim, ne gandim si facem calcule aritmetice, cand ne infuriem, cand suntem infricosati sau dezgustati, ne simtim fericiti sau excitati sexual.

La fel cum microscopul a revolutionat biologia sau telescopul astronomia, tehnicile de imagistica cerebrala prin care aproape “citim” ceea ce simtim si gandim au revolutionat psihologia. Practic, dispunem de harti despre cum se intampla emotiile si procesele mentale in creier. Nu sunt perfecte, inca au nevoie de retusari, insa putem folosi aceste harti ca sa navigam prin cap si sa citim unele intentii si motivatii umane la fel cum navigam dupa GPS-ul instalat pe telefon. Sunt de acord. Nu sunt complete si nici la aceeasi acuratete, insa cu timpul vor deveni tot mai elaborate.

Datorita acestor tehnologii, in mai putin de 30 de ani am invatat psihologie mai mult decat in ultimii 30,000 de ani. Psihologia s-a schimbat aproape fundamental in acesti ani. A devenit o disciplina stiintifica cu exigente comparabile cu cele din stiintele naturale. Banuiesc ca nu te intereseaza o reflectie critica asupra studiilor mintii si creierului cu ajutorul fMRI, pe care o poti lecturaintr-un articol publicat in jurnalul Oxford de Social Cognitive & Affective Neuroscience (2006).

Abia astept acele vremuri in care studentii vor trata acest domeniu de cunoastere ca fiind o disciplina riguroasa stiintific si vor amenda pe temeiuri rationale si empirice nonstiinta si pseudostiinta (pot face aceasta distinctie, deoarece cunosc metoda stiintifica si gandirea critica). E drept ca, mai intai, aceasta atitudine trebuie adoptata de majoritatea profesorilor din facultatile de profil. Iar odata cu atitudinea stiintifica sa fie practicate si exigentele predarii si cercetarii (teoretice si experimentale) ce deriva de aici. Astfel, cei care o aleg sa fie constienti, in prealabil, de efortul pe care urmeaza sa-l investeasca sistematic in studiul ei si nu doar inainte de un examen si in rest orice altceva. Visez la acele vremuri cand studentii la psihologie isi asuma partea lor din actul educational (sunt prezenti si activi la cursuri si seminarii) si vor amenda in mod justificat mediocritatea unor profesori. Visez si eu ca mosu’ la tinerete… la un efect Pygmalion manevrat in mod constient si pozitiv.

Visez si eu… Stii cumva, ce arii corticale fac posibila aceasta performanta mentala? Daca inveti despre neurostiinte e ca si cum, asezat comod in fotoliu, studiezi geografia lumii cu ajutorul amicului Google, in timp ce Magellan (sec. 15) inca se plimba cu corabia prin lumea larga, incercand cu rigla si creionul sa inteleaga pe unde se afla.  Banuiesc ca n-ai vrea sa fii asemenea cetateanului portughez…


Comments are closed here.