pe norocul chior, cum să-l chemi la tine?

Te zăpăcesc,oare, dacă afirm următoarea idee? Sănătatea psihologică depinde și de o doză de magie. Hopa! Deci, Seramis, cum vine asta din moment ce tu promovezi gânditul inteligent?

Vine în felul următor, cu viteză și să te ții bine, te sfătuiesc, că te ia pe sus… caracatița Pus-Pus, după cum am spus. Probabil ai lecturat cartea ”The Seven Laws of Magical Thinking” (2011). În subtitlu, autorul ei Matthew Hudson ne anunță de cum credințele iraționale ne păstrează sănătatea și fericirea. Păi, și atunci de ce să le disputăm? De ce să le mai examinăm critic și să le înlocuim cu unele raționale?!

Gânditul magic e pentru minte precum e oxigenul pentru creier. Oxigenul e invizibil și chiar dacă nimeni nu-l vede, el te ajută să trăiești. Sănătatea depinde de cantități suficiente din oxigen. Dacă ajunge la cantități insuficiente, neuronii mor cu duiumul și apar leziunile cerebrale. La fel se petrece cu gânditul magic. Cine disprețuiește efectul magic printr-un efort (neomenesc?) de gândire raționale (anti-magie) în privința a orice, îmi pare rău pentru dânsa/dânsul. Riscă un cinism înfiorător, iar uneori ajunge la depresie în funcție de variabile personale. Poftim dovada! Cât tupeu ai de mă întrebi dacă am studii care să probeze afirmația de adineauri?!

Magicul poate fi întâlnit pretutindeni. Da, chiar și la tine, dragul meu skepticoi care nu crede în moroi. Din moment ce crezi în ”Eu” te afli pe tărâmul magiei. ”Eu” pare un fel de duh, deși e un simplu cuvânt în creierul tău și conectat la diverse experiențe. E o iluzie și probabil înțelegi ideea, însă nu te poți opri să n-o iei drept suflet/duh și s-o afirmi oriunde, ba chiar s-o aperi cu propria viață până îți dai duhul, desigur. De aici, te-ai pricopsit, de altfel, cu iluzia unui suflet nemuritor.

Dar, chiar și numele cuiva e experiență magică. Aproape că persoana al cărei nume îl pronunți se ivește alături de tine. E aproape o realitate fizică. În cartea sus amintită, autorul se referă la articolul dintr-un jurnal psihiatric în care e menționată popularitatea credinței în nume. Personalul medical evită să amintească numele pacienților externați ca nu cumva aceștia să revină.

Dacă tot avem gânditul magic în sistemul de operare, n-ar fi util să-l folosim în beneficiul sănătății noastre? Sigur, iar dacă te îndoiești de efecte în cazul unei atitudini de facto sceptice, te asigur că aproape sigur are efecte. Ei, pe ce mă bazez!

Poți testa empiric următoarea metodă. Să porți cu tine un talisman norocos. O serie de experimente ingenioase (le găsești în carte) arată cum sentimentul norocului crește performanța la golf, în dexteritatea motorie, la jocuri de memorie și anagrame. Mai mult, performanțele sunt susținute și de auto-eficacitatea percepută. Se pare că activarea superstiției amplifică încrederea participanților în stăpânirea sarcinilor, iar asta duce la creșteri în performanțe. Când ne simțim norocoși, acționăm mai determinați și mai încrezători. Ca urmare, avem șanse mai bune să obținem rezultatele dorite. Dar cum ajungi să obții niște noroc ca să-l pui la treabă? Bănuiești? Așa e. Poate fi cumpărat de la diverși comercianți de amulete.

Prin realizarea unor mici ritualuri înainte să te apuci de treabă. Atleții au diverse rutine magice prin care invocă factorul ”noroc”. Ai observat ce mișcări face Nadal înainte să primească la serviciu? Rutinele lui, ca și ale altor atleți, funcționează în baza corelațiilor iluzorii. Sunt produse spontan de creierul uman. Abia procesarea de ordinul doi (creierul executiv) poate pune stop! ca să încerci o evaluare ”la rece” precum în testele de reflecție cognitivă.

Ce se asociază cu ce? Rezultatul acțiunii cu ritualul. Dacă rezultatul e favorabil și precedat de ritual, legătura e formată. Prin repetiție legătura e întărită. Creează un set mental în care stăpânești sarcina, iar experiența asta te face mai atent și foarte probabil vei obține rezultate. Chiar și dacă rezultatul e nefavorabil, probabil legătura e întărită prin chiar beneficiul emoțional al derulării acțiunii respective cu condiția unei motivații intrinseci.

Norocul, cu opusul său ghinionul, există în lume din belșug. Oricâtă perseverență și inteligentă manifești, fără noroc, nu izbândești. Lumea e o fabuloasă loterie. Jucăm la ea în fiecare zi care trece cu bine. Acesta e câștigul zilnic. Uneori, tragi lozul cel mare. Șansele norocoase te ajută să prosperi. Alteori, tragi lozul pierzător. Se pare că norocul e-n vacanță deocamdată. Ca să-l chemi, urmează să-ți faci ritualul. Mult noroc!