despre marketing și demoni

Astăzi îți place un lucru. Mâine un altul. Îți cumperi o haină și mâine vrei o alta. E altfel colorată, iar croiala ușor diferită. Problema e că sunt sute și sute de modele. Nu doar de haine. De mașini, de case, de joburi, de sporturi, de excursii, de orașe, de cabane, de locuințe, de mobilă, de aproape infinit de multe altele. Ba mai mult, există sute de modele de femei și bărbați. Sunt unii care le schimbă și pe ele sau pe ei precum își schimbă lenjeria de corp.

Există și un marketing sexual, dar și romantic, care vinde povești frumoase. Mulți tineri și tinere, câteodată și aceia mai copți, ajung fermecați de ele. Iar viețile lor devin chinuitoare.

Cum să te poți decide într-o lume atât de bogată? Mai ales, dacă dispui de resurse de timp și bani, ceea ce îți poate oferi libertăți extensive (câteodată, nelimitate) de alegere.

Azi iei una, mâine alta. Schimbi și iar schimbi. Ceea ce schimbi, vei arunca. Devine deșeu, rest, mizerie, gunoi. Rareori reciclat.

Problema e pragul adaptării hedonice. Tinzi să te obișnuiești, iar lumea te zgândăre, te incită să vrei altceva. Psihologii au numit acest efect, ”hedonic treadmill” – tendința ca oamenii să revină rapid la un nivel relativ stabil al fericirii în pofida unor evenimente fie negative, fie pozitive sau schimbări în viață. E ca pe banda de alergat. Alergi, alergi și n-ajungi nicăieri. Alergi pe loc.

De altfel, alergi după un altul, dar te alegi cu un același lucru, modificat ici-colo. Tu nu-l ai pe acesta, iar de cel avut, te-ai plictisit, așa-i? Schimbi, cumva, acel lucru numai pentru că un altul ”mai bun” sau ”mai nou” e disponibil pe piață? Smartphone, tabletă, notebook, televizor, ceas, bicicletă, haină, geantă, pantofi, mobilă, casă, dar și un job mai bun, mai bine plătit, cu șefi mai raționali, cu program flexibil? Poate și partener/parteneră?!

Diversitatea te poate ucide cu zile. Îl declar inamicul public numărul unu în tandem cu biologia adaptării hedonice. Ești incitat să-ți dorești altceva și mai mult, tot mai mult, tot mai altfel!

Iar asta în continuu. Fără oprire ești sedus de atracțiile nou apărute. Lucruri diverse te cheamă și te ademenesc precum sirenele din călătoria lui Ulise. Cum să te descurci cu ele? Ispita îți e sub nas, în dreptul privirii și o auzi pretutindeni. Practic, ești sub un asediu continuu. Noile achiziții nu-ți aduc fericire decât pe termen scurt. Iată o idee simplă (probată științific) și îngrijorător de neglijată.

Iar ceilalți caută și se fălesc cu noile achiziții. Dovada socială îți poate zădărnici orice efort de auto-control. Orice cumpărătură vine la pachet cu mesajul ”aceia care au cumpărat ”A”, au cumpărat de asemenea X, Y și Z”.

Da, demonul diversității pieței de consum lucrează asupra vulnerabilității biologice. Pedalează, nemernicul, pe dorința creierului de noutate. Mulți oameni, îndeosebi neinstruiți, ajung să investească mari și regulate eforturi în satisfacerea dorinței. Dorința de nou cuplată cu stimulentele exterioare din piața de consum, ca diversitate și noutate, aduc oamenii în pragul frustrării și nemulțumirii. Deși vei comenta că aceste stări emoționale ne imping înainte. Ne determină progresul și evoluția. Așa o fi, dar unde te poți opri? Mi se pare înțelept ca uneori să ne oprim și să ne întrebăm.

Schimbarea dorită e rezultatul adaptării hedonice? Sau altor motive, de preferat, întemeiate? Oare merită efortul schimbării în raport cu costurile?

Nu există mese gratuite și nici schimbări complet avantajoase. Merită să-ți identifici costurile. S-ar putea să-ți tempereze forfota minții, chinuite de demonul diversității.

În ce măsură iei o decizie influențat de pragul adaptării hedonice? În ce măsură iei o decizie în baza unor rațiuni? Poți face diferența?