trivial

Îmi imaginez o dimineaţă din viaţa unui clinician psiholog. Odată trezită din somnul REM, dumneaei (fantezia e cu dumneaei din motive lesne de înţeles) tranzitează înspre bucătărie unde-şi găteşte (sau găseşte?) o cafea aromată, un chilipir de la un client panicat sau panicos cu frica lui Dzeu. (Ce perversă eşti! Nu s-a culcat cu el, deoarece e interzis prin legea lui Avraam)

Cafeaua, odată preparată, este servită în pat sau la masa de lucru amenajată temporar în bucătărie sau pe terasă. Pe măsură ce dânsa e savurată (nu, măi, nu e vorba de un clip XXX), psihologa noastră se delectează cu jurnale de specialitate online. Cel mai popular jurnal şi preferat de dumneaei este, indubital, Clinical Psychological Science, ultimul număr. (nota bene)

Aici, în mod cu totul accidental, deşi nimic nu e întâmplător, află de un studiu, publicat în martie 2014, despre regiunile prefrontale, mai precis despre IFC şi SMA (sâc!) activate pe durata exercitării autocontrolului asupra poftei (sau craving), emoţiei şi impulsului motor la fumători. Lămurită fiind de acest studiu cu fMRI, decide ca de mâine să renunţe la fumat. Nu-şi doreşte să rămână cu fixaţie orală, în timp ce are pretenţia că tratează pacienţi, dintre care unii cu diferite forme de dependenţă. E conştientă că, în acest caz, nu este un model de sănătate pentru pacienţii ei. Răsfoi mai departe (prin niscaiva clicuri) şi află despre legătura dintre controlul executiv şi răspunsul emoţional; un studiu cu unii care au testat experimental o procedură de control executiv care ar combate ruminaţia şi tristeţea asociată. Inspiraţie cognitivistă, desigur. Prin urmare, inferioară, deoarece nu detectează cauzele profunde aflate copilărie şi, câteodată,în vieţi anterioare.

O mâhnire o cuprinse la gândul că ştiinţa psihologică aplicată în clinică e realizată de oameni fără o gândire holistă. Cum poţi crede că tehnici cognitive îţi pot fi de ajutor în renuţarea la fumat? Pentru orice terapeut cu o gândire holistă, este de la sine înţeles, că fumatul e doar o expresie simbolică a unui conflict abscons în inconştientul familial…

Totuşi, este o fiinţă umană, cu vulnerabilităţile şi imperfecţiunile ei, nu o zeiţă! Şi îşi aprinse o altă ţigară.