comportamente lipicioase

Maimuțele tamarin fac perechi pe termen lung. La fel și soarecii de câmpie, dar nu și verișorii lor de la munte. Într-un fel șoricesc, se căsătoresc și își jură fidelitate. Evident că nu-și fac poezii și declarații. Hormonii lucrează, la nivelul creierului, în spatele comportamentele pe care le observăm. Ei sunt oxitocina și vasopresina (familia neuropeptidelor). Ce funcție au aceștia doi? Simplu, de superglue (de fapt, e mai complicat, dar ca să nu ne epuizăm ne oprim la ”lipici”). Să vezi cum.

Mai înainte, cei doi hormoni (similari chimic) sunt produși în neuronii hipotalamici (dar și prin alte zone) ce au proiecții prin întreg creierul. Include zona dopaminei tegmentalis ventralis și nucleus accumbens, hipocampul, amigdala, cortexul frontal și toate acele regiuni cu mulți receptori pentru ei. De ce e important? Deoarece, modifică funcțiile creierului și comportamentele. Iar ele, la rândul lor, afectează nivelurile celor doi hormoni (în circuit sau positive feedback). Și modifică într-o așa măsură încât nu te mai poți dezlipi de puiul tău, dar și de iubitul sau iubita ta. Sau dacă o faci sau doar te dezlipești temporar, poate duce la o suferință imensă.

Despăduchierea și mângâierea din belșug pot prezice niveluri înalte de oxitocină la femelele tamarin dintr-o pereche. Dar la masculi? Te-ai prins? Ce poate prezice niveluri înalte de oxitocină la masculii tamarin? Mult sex. Seamănă izbitor cu cuplurile noastre. Da, te izbește și să vezi durere când te părăsește.

Iată cum funcționează aceste două drăgălașe neurochimicale. Te comporți lipicios, da, de parcă ești dat cu miere. Adică despăduchezi, scuze!, alini și îți mângâi partenera și, în consecință, corpul ei răspunde punând în circulație doze mai mari de oxitocină și vasopresină. De unde mai multe șanse de sex pentru tine, dragă bărbate. Întrebare-test: Când se întâmplă cel mai adesea comportamentele lipicioase? La începuturile unei relații amoroase.

E adevărat, unii bărbați și unele femei, afectați de o versiune a genei pentru receptorul vasopresinei, nu mai așteaptă șanse, deoarece și le creează prin aventuri amoroase. Pe cuvânt, există o influență genetică în comportamentul infidel, după cum am aflat din saitul NHS (serviciile publice de sănătate din UK). Potrivit unui articol publicat în Evolution and Human Behavior (octombrie, 2015), există un efect genetic, ce contează în jur de 50% în variația coitului extra-domestic la ambele sexe. (Nu se citește ca determinare și nici că influența genelor e de 50%, iar a mediului de restul 50, după cum aud la ”specialiști”. Cuvântul cheie e variația (sau diferențele individuale pe această trăsătură în populația studiată), iar procentele sunt date de heritabilitate).

Completând cercul vicios, mai mult sex cu partenerul tău, mai multă oxitocină, deci mai multă dispoziție pentru alintat și mângâiat. Și circuitul se repornește. Alintatul și mângâiatul au funcție de trigger pentru mai multă oxitocină, la femei. Prin urmare, tind să fie mai disponibile (dar nu musai) pentru coit, pardon, dragoste. Doar nu-ți imaginezi că acel cuvânt e întâmplător. Ea are nevoie de dragoste, deoarece doar în pat mai primește ceva alintat. Altfel, nu prea, deoarece bărbatul neaoș (nu toți, există excepții) e un macho, suferă de machisme ori e din firea lui rece ca șopârla. Pare că nu știe să-și atingă și să-și dezmierde partenera. De multe ori nu se pricepe, nu are răbdare, așa că mai bine fără, relatează ea, la rândul ei sătulă de bâjbâiala lui. Ceea ce nu-i un defect, îi iau eu apărarea. Dar nici măcar nu vrea să învețe!, reclamă ea. La ea e defectul, nu știe să mă atragă, ripostează el țanțoș.

Să trecem la soluție. E mai mult decât evidentă. Mai înainte, îți propun să nu-l iei în brațe pe ”nu mă pot schimba” și, eventual, să invoci genele ca scuze (sau karma). E adevărat, nu te poți schimba… cu totul. Cine îți cere asta? Partenera? Probabil visează la un alt bărbat. De fapt, refuzi să depui efortul, acesta-i realitatea. Fiindcă, dacă te străduiești, poți cizela și rafina pe ici-colo unele comportamente. Genele predispun, în anumite contexte-trigger, la manifestarea unor comportamente. Ele nu determină nimic.

Vrei o relație de cuplu bună și durabilă? Deloc, zice cineva, mă interesează una care se termină rapid pe motiv de monogamie în serie, de la Helen Fisher cu împrumut. Trecerea de la un partener la altul, dar fără cheating, se cheamă monogamie în serie. Se pare că e o trăsătură specifică speciei noastre.

Revenind, mult sex la rețetă și completat cu tort de ciocolată. Ca să eviți problema cu gravitația, indicat ar fi să-ți faci un obicei din ”despăduchieri” și atingeri afectuoase. Oricum sexul contează tot mai puțin pe măsura înaintării în relație. Tot repet ideea asta ca să pricepem mai mult noi, bărbații, jumătatea mai frustrată din relație vizavi de coit din motive evouționiste. Vrei o veste amară? Sperma e ieftină. Da, indiferent de marcă. Coboară prețul ei de la bun început, ca la mașinile de oraș. Cum ai plecat cu ea de la dealer, prețul coboară deja cu un sfert și tot coboară cu fiecare an până ajunge de două parale.

În schimb, contează tot mai mult alinarea, alintatul, mângâiatul și sprijinul necondiționat. Toate acestea pun în mișcare oxitocina și vasopresina, care la rândul lor, susțin comportamentele ”lipicioase”.