Ca sa ajungi pe celalalt mal al raului ai nevoie de o barca. Scopul tau ultim este sa ajungi dincolo, pe celalalt mal. Iar mijlocul il reprezinta barca. Te urci in barca si traversezi raul. Astfel, ti-ai atins scopul final. In tot acest demers sofisticat, dupa cum vezi, a-ti procura o barca devine un scop intermediar. Doar ca tu nu stii sa vaslesti, fiind de la capitala si nu de la Dunare. Asa ca, un alt scop care raspunde celui dinainte, ar fi acela de a invata sa vaslesti si, da, sa si inoti, eventual. Astfel, scopurile devin mijloace pentru alte scopuri, mijloace, la randul lor pentru alte scopuri, ca, in final, sa avem un scop ultim.
Toata aceasta polologhie, expusa aici cu rolul de a-ti crea o imagine clara, pleaca de la Aristotel care a divizat motivatia umana in scopuri ultime (finaluri) si mijloace. Mijloacele (sa-ti procuri o barca) sunt lucruri pe care oamenii le fac, deoarece contribuie la altceva (sa ajungi pe mal), in timp ce un final il faci doar de dragul de a-l face; se zice ca are o valoare intrinseca
In aprilie 1999, doi elevi de la Columbine High School au luat cu asalt scoala in mijlocul zilei inarmati precum un comando de asalt in Afganistan. A fost un masacru. Bilantul la final de zi a fost urmatorul: 12 studenti si un profesor alaturi de ce doi atacatori au fost ucisi si 21 de raniti. Oamenii, chiar si in prezent, se intreaba de ce.
De ce? Profesorul Steven Reiss, chiar dumnealui implicat intr-o polemica vizavi de acea intamplare nefericita, ne ofera un raspuns extrem de simplu.
Vengeance (Vg).
The end of story. De ce s-au razbunat? O intrebare fara sens, deoarece Vg este capatul. Nimic nu mai exista dincolo de Vg decat pentru arheologii psyche-ului, in demersurile lor futile de a-si confirma teoriile abracadabrante (vezi teoriile psihodinamice in baza carora functioneaza majoritatea scolilor de psihoterapie).
Este o nevoie cu o baza evolutionista, ca toate celelalte din modelul lui Reiss. Care sa fie aceasta baza? Deloc dificil de ghicit. Agresivitatea. Lasata sa curga liber, ea nu poate ajunge, in final, decat la agresiune si victorie. Acestea sunt scopurile ultime. Individul cu o nevoie puternica de vengeance nu urmareste nimic altceva. Nu exista alte cauze in spatele acestor doua finaluri. Nu exista un raspuns la intrebarea “De ce?” dincolo de razbunare, victorie, agresiune. Unii oameni actioneaza impulsionati de aceasta nevoie in spatele careia nu exista alte motivatii absconse, de cautat, spre exemplu, cum fac psihanalistii, in inconstientul personal, unde sta refulata ostilitatea fata de figura paterna.
Nu este un raspuns gratuit, revelat peste noapte intr-un vis “umed” sau intr-o halucinatie pe baza de ciupercute/LSD sau cocaina (vezi obiceiurile unor intemeietori de teorii psihologice). Modelul motivational elaborat de Steven Reiss are la baza o cercetare empirica derulata in doua etape. Pe datele primite de la 401 persoane, au aplicat o tehnica matematica numita analiza factoriala si au rezultat 16 factori motivationali, care, ulterior, au fost testati pe un lot de 6000 de persoane.
Vg este unul dintre acestia. Cele 16 nevoi psihologice (factori motivationali cu valoare intrinseca) care impulsioneaza comportamentele umane sunt configurate in mod diferit la fiecare persoana in parte. Asa cum unii cred ca exista o harta astrala (pentru care nu exista decat dovezi co(s)mice), in acelasi fel, cu diferenta colosala ca are dovezi validate stiintific, exista o harta motivationala configurata de intensitati diferite (puternic-moderat-slab) ale celor 16 nevoi psihologice.
O expunere detaliata in limbaj profan poti gasi in cartea profesorului Reiss, intitulata “Who Am I”, publicata in 2002. De ce nu exista ea tradusa in limba romana? Au trecut de atunci 11 ani, dar nu-i bai, am presentimentul ca va fi publicata curand, deoarece, treptat, mentalitatea publicului vizavi de informatia publicata se va modifica in sensul maturizarii cognitive. Nu in asa masura incat sa dispara apetenta pentru literatura psihologica mumbo-jumbo sau spiritual-mistica. Cred ca sunt realist, cand iti marturisesc ca, intelegerea metodei stiintifice (utila in descrierea realitatii obiective) este si va ramane o provocare intelectuala dificila pentru cei mai multi semeni ai nostri (chiar si pentru cei cu studii superioare!).
De aceea, desi n-ar fi unicul motiv, este mult mai facil sa halesti fantezie in proza si versuri la care a fost atasata sintagma de “in baza unor studii stiintifice”. In consecinta, literatura de stiinta psihologica va intra pe usa din dos a editurilor care vor si ele, ca si organismele, sa supravietuiasca si sa prospere.
*Reiss, S. (2004). Multifaceted nature of intrinsic motivation: The theory of 16 basic desires. Review of General Psychology, 8(3), 179.