o problema mai veche, doctore!

9 April 2013 | By Seramis Sas | Filed in: Neurostiinte/Filosofia mintii.

O statuie si o bucata de lut (care alcatuieste statuia) sunt doua entitati distincte sau unul si acelasi obiect? Daca sunt doua obiecte, cum se face ca ocupa acelasi spatiu (si timp) ? Daca sunt unul si acelasi, atunci care dintre ele? Tu privesti statuia sau bucata de lut? Ce face ca in perceptia ta sa fie o statuie si nu o bucata de lut?

Tu cand privesti la pisica ta, ce vezi? O pisica ori o bucata de carne? O bucata invelita in piele cu blanita, cu gheare, ochi, membre, coada, mustati… ? Iar aceasta bucata nu este una, oarecare, ci o bucata anume, de care te-ai atasat, ai investit emotional (cel putin).
Sunt cinic, poate chiar morbid, dar stiu ca ma poti accepta. Mizez pe compasiunea ta pentru oameni bolnavi. Asa ca, nu ma mai pot abtine, permite-mi sa defulez tendintele-mi psihopate. Privesti la un om (viu si poti fi chiar tu!) sau la o halca de carne, invelita in piele (invesmantata), cu ochi, cu par, cu… ?

Daca esti ca cei mai multi dintre noi, vei declara ca atunci cand privesti un om, percepi un om si nu o colectie de muschi, organe, oase, par, unghii, degete, membre, articulatii etc. Vei raspunde ca acest om este alcatuit din organe, oase, membre si altele (inclusiv suflet), doar daca vei fi chestionata in acest sens. Insa, ce face ca omul sa fie om in perceptia ta si nu o bucata de carne, o ingramadeala (organizata) de organe, oase, muschi, par, unghii… infasurate intr-un sac de piele?
(inspirat de expozitia “The Human Body”)


Comments are closed here.