“Epigenetica” la unele primate umane

4 February 2014 | By Seramis Sas | Filed in: Spiritualitate, Valori, Responsabilitate.

Se pare ca trebuie sa ofer unele lamuriri succinte, deoarece inteleg ca unele (persoane) traiesc amestecat in planul cosmic si cuantic si, probabil, nu doar, dat fiind materialul genetic in comun cu vacile si oile .

Imi place sa scriu despre stiinta psihologica, oferind o nota de contrast cu pseudostiinta si miturile psihologiei populare. Mai fac si unele remarci “reverentioase” pe teme de fizica cuantica si matematici, religie si credinte (non)religioase, relatii romantice si combinatorici amoroase. Nu sunt om de stiinta (scientist), nu am aceasta pretentie, dar asta nu e o piedica ca sa promovez cunoasterea de tip stiintific (indeosebi in psihologie) si cultivarea unei atitudini de acest fel. Nu trebuie sa fii savant ca sa gandesti stiintific (esenta este gandirea critica – o nuca mult prea tare pentru multi cercetatori, profesori si studenti) in raport cu diferite aspecte din realitatea sau lumea in care traim.

Am deprins un anume stil de a scrie sau un anume sine se manifesta prin scris. Nu ma astept sa fiu simpatizat ori ca ideile mele sa fie simpatice. Sunt aproape (ceea ce nu exclude situatiile exceptionale precum cea de fata) lipsit de preocupare pentru cum sunt perceput eu, sinele care se exprima in scris, deoarece nu simpatia sau inteligenta ta (sau altora) ma intereseaza aici, deoarece esti liber(a), iti reamintesc eu, sa citesti sau nu acest blog (in acest context virtual). In primul rand, imi place scrisul si, daca se intampla ca tu, cititorul (cititoarea), sa apreciezi ideile mele (observa, te rog, ca fac o distinctie intre idei si sinele meu), nu pot fi decat incantat. Iar daca nu gasesti nimic “bun”, te poti muta in alte spatii virtuale (sau cosmice).

Nu sunt definit doar prin acest sine, sa-i zicem sine scriitor (si belicos?). Ca sa gandim holistic, o stradanie sisifica pentru unele primate ganditoare (care isi dau sufletul “vesnic” pe 50 m plat), ma cred o fiinta mai complexa decat cea care se exprima in scris. Iar daca nu sunt, dupa nu-s ce evaluari oculte, nu inseamna ca nu pot deveni. Am credinta ca oamenii pot deveni, pot progresa sau isi pot cultiva unele trasaturi de caracter sau pot dezvolta abilitati si noi obiceiuri. Iar eu sunt un om, prin urmare…

Ca am ajuns la obiceiuri, mi-ar placea (visez?) ca primatele umane, care isi imagineaza despre ele ca sunt educate la nivel academic (statusul, oferit de titluri, nu e garantia unor bune practici in argumentatie), sa adopte un anume cod al comunicarii in contextul unei dezbateri (sau comentarii). Cel mai important ar fi ca atunci cand ofera contra-argumente sa o faca avand in vedere teza sau topica discutiei si sa nu confunde planul ideilor cu cel personal. Credeam candva ca ar fi vorba de un rafinament intelectual. Desigur, implica abilitati de acest fel. Dar ca si preconditie presupune un rafinament psihologic. Din observatiile mele, putine persoane sunt capabile de acest rafinament; putine sunt capabile sa iasa din propria lume ego-centrica si sa exploreze lumea ideilor fara a fi tulburate de impresiile si emotiile personale. Majoritatea nu face dovada de acest rafinament, chiar daca investesc bani seriosi si timp in cursuri de dezvoltare personala (sau formare). Cei mai multi sunt identificati sau complet absorbiti de propriile lor impresii si emotii, teorii si credinte vizavi de orice si oricine (nu cred ca e cazul cititorilor fideli ai acestui blog)

Daca tu te manifesti asemeni unei vaci (sau bovine), deoarece ai esuat in detectarea “deranjului” launtric, nu inseamna ca eu (ma) pot lua (de) opacitatea si inadecvarea la context (social) drept argumente (ad hominem) pentru sustinerea unei teme de discutie. De obicei, nu dau curs la dialogul cu vaci (si boi).Nu pot fi vacar si sa am de-a face cu vite, dar, desigur, as putea invata, daca as fi motivat pentru disensiuni imbibate cu aluzii “reverentioase” la intelectul dumitale, cornut de-a dreptul si stangul.

Sigur, vei intelege, daca poti gandi simbolic, desi mai greu cu simbolistica si contextul social printre vitelele zglobii. Daca ti se pare ca sunt sardonic, te inseli. Nu ma refer la tine si nu trebuie sa o iei personal, intrucat nu ma adresez unei persoane, ci portiunii tale identica genetic cu vaca.


Comments are closed here.