El si Ea, alergand(u-se) cu inocenta prin parc

15 July 2013 | By Seramis Sas | Filed in: Dragoste și relații de cuplu.

Ai iesit la alergat (pentru conditie fizica excelenta)prin parcul din apropierea resedintei de vara. Esti insotita de un barbat, un amic, cunoscut la noul loc de munca. Alergati impreuna 15-30 de minute de 2,3 ori pe saptamana. Nu stii cum se face ca la un moment dat il gasesti pe respectivul atragator, desi inainte de aceste intalniri (de alergat) nu vedeai nimic atractiv la dansu’*. Ba chiar ti se pare ca, la randul lui, te gaseste atragatoare. Atat tu, cat si el sunteti angajati in relatii de cuplu. Mi se pare mie sau ati incurcat-o? Cum se face ca intre voi doi s-a nascut atractia erotica?

Rewind in slow motion? (Tu alergi si) esti excitata. Excitata, adica organismul se afla intr-o stare de excitatie fiziologica si il gasesti atractiv pe dumnealui. Pentru ca te simti atrasa de el, te simti tot mai excitata? Sau, pentru ca alergi? Poate ambele cauze: te simti atrasa si alergi, prin urmare, te exciti? Dar daca, esti excitata, pentru ca alergi, asa ca, il gasesti pe individ atractiv (evaluezi) si te simti atrasa de el?

Oare cum stau lucrurile? Nu, nu pentru ca te simti atrasa de masculul de langa tine, ci pentru ca alergi, iar cand alergam, se intampla, de obicei (daca nu esti extraterestra!), o serie de modificari fiziologice ce cresc in intensitate, precum: creste pulsul, respiri scadat, te incalzesti, transpiri. Cand te simti atrasa sexual, apar aproximativ aceleasi modificari in corp (cel fizic, nu spiritual! Hihi!). Tu alergi alaturi de un mascul al speciei umane care alearga la pas cu tine (desi, usor mai incetinit datorita burticii) si cu care se petrece modificari fiziologice similare. Ce, naiba, crezi ca se petrece? Probabil, ai pus (ai evaluat cognitiv) aceste senzatii fizice pe seama unei atractii sexuale dintre voi, eventual, neconstientizate pana in prezent (confabulezi!). Ai facut sau, mai bine zis, te-ai trezit (deoarece, ai citit acest articol) cu o atribuire eronata a cauzei. Ti se pare ca senzatiile fizice intense se datoreaza atractiei sexuale dintre voi doi. Ba mai mult, chiar si cele, ulterioare, alergarii, cand te simti bine, crezand ca (interpretand) te simti bine datorita prezentei amicului tau. In acest fel se poate intampla sa evaluezi cognitiv (nu neaparat la nivel constient) situatia in care te afli.

Iti place individul, iar el, la randului, pare ca te place, tu te simti flatata, din reciprocitate te manifesti mai binevoitoare, el observa asta si crede ca il placi (il doresti sexual, fiind biasat ) si devine mai atent si grijuliu cu tine. Toate astea combinate sau intarite cu excitatia fiziologica oferita de alergatul impreuna conduc la… ? Probleme?

Te afli pe bulevardul Magheru la o plimbare. Deodata observi zarva mare in apropierea ta. Privesti inspre locul unde s-a iscat zarva si ramai perplexa pentru niscaiva momente. Privesti tinta, cu uimire, catre personajul din mijlocul agitatiei. George Clooney? O, da, chiar el si, tocmai, ce-ti surprinde pentru o clipa privirea. Aproape ca te ia cu lesin.

Teoria simtului comun in privinta emotiilor ne arata ca:

Il observi pe G. Clooney, te simti excitata si incepi sa transpiri.

Noroc, ca psihologii se plictisesc si, cand se plictisesc, nascocesc experimente stiintifice, cum ar fi acela prin care se pune in evidenta urmatorul lant cauzal diferit de cel descris in teoria simtului comun.

Il observi pe G. Clooney, incepi sa transpiri (creste pulsul), Evaluezi contextul in care te afli si te simti (decizi ca) excitata.( Cu mentiunea: iti place de dumealui, plus ca i-ai vazut toate filmele.)

Ca sa intelegi mai multe, poti face o calatorie in timp, in anii ’60, in laboratorul de la Columbia University, unde un psiholog pe nume Stanley Schachter a demonstrat legatura dintre senzatiile corporale, emotii si evaluarea cognitiva a contextului**. Din experimentul sau clasic, pe care orice student (si licentiat) in psihologie il cunoaste (la ei, nu la noi), a tras urmatoarea concluzie.

Stan, pentru prieteni (dar nu pentru amicii amatori de ciupercute si LSD), crede ca nu exista reactii corporale diferite pentru fiecare emotie in parte, ci exista un sistem unic de reactii fiziologice care variaza in intensitate in mod adaptat la stimulii ambientali. Felul de interpretare/evaluare a acestor stimuli + senzatii fizice, genereaza in constiinta o emotie sau alta.

Cum ziceai cu emotiile sub presiune, conform modelului “oalei sub presiune”, atat de indragite de fanii psihoterapiilor psihodinamice (si freudiene)? Atentie, atentie, acest model se situeaza, in cursul dezvoltarii psihologiei (ca stiinta), undeva la stadiul “olitei”.

In final, ce merita sa retii de aici? Exact. Nu-ti lasa partenerul sa iasa la alergat cu colega de birou (ori amica). Mai bine, iesi tu impreuna cu el.(hihi!)

*White, G.L., Fishbein, S. & Rutstein, J.(1981). Passionate love and misattribution of arousal. Journal of Personality and Social Psychology, 41, 56-62.

**Schachter, S. & Singer, J.E. (1962). Cognitive, social and physiological determinants of emotional states, Psychological Review, 69, 379-399.


Comments are closed here.