chiar și băutul moderat de alcool poate strica la cutia cu maimuțe

12 June 2017 | By Seramis Sas | Filed in: Psihologia sanatatii.

Românii sunt mari consumatori de alcool. Fără a fi probabil o noutate pentru tine, ei se află pe locul cinci într-un clasament al Organizației Mondiale a Sănătății cu un consum de 14.5 litri de alcool (bere, vin, spirtoase și altele) pe cap de locuitor pe durata unui an întreg. Înseamnă echivalentul a trei butelii (5 l) de apă pe care le cumperi din supermarket. Am citit de cinci ori nevenindu-mi să cred ochilor. Românii sunt pe locul cinci din lume la consumul de alcool.

Mă gândesc că trebuie să fie ceva bun în alcoolul ăsta de e consumat cu așa spor de concetățenii mei. Beau alcool rar spre excepțional (sunt excepțional, evident), adică o dată pe săptămână o fac lată, glumesc. Raritatea consumului a venit cu vârsta și cu mintea. Sau, o fi intenție inconștientă de a-mi păstra ascunse dorințele și gândurile perverse? O fi cenzura puternică a eului? Din experiențele mai timpurii, am realizat, spre binele meu, că nu-mi place starea de ebrietate dincolo de un prag (al bodegii). Pe lângă amețeală și spor la glume deocheate (in vino veritas), urmează la o vreme migrene de parcă mi-am luat o lovitură de baros în moalele capului. Îmi place, în schimb, euforia ce rapid se instalează după câteva înghițituri. Îmi pare rău că se disipează la fel de rapid, dacă m-am oprit din consum, și parcă starea rămasă, prin contrast, face să-mi pară lumea mult prea mohorâtă.

Dar ce se petrece dincolo de percepțiile personale? Am vești deloc îmbucurătoare pentru amatorii de băutură cu alcool. Ele sunt chiar supărătoare pentru fruntași. O cercetare amplă, publicată luna asta în cel mai important jurnal britanic de medicină, ne arată că ingestia de alcool, chiar și la niveluri moderate, e asociată unui risc înalt de afectare a creierului și implicit de declinul abilităților mentale.

Din alte cercetări știm deja că băutul serios, sistematic, e asociat cu o sănătate precară a creierului. În lumina acestui proaspăt studiu, descoperim că și băutul moderat poate avea riscuri crescute de afectare a creierului.

Nu e un oarecare studiu. Echipa de cercetare a folosit un volum uriaș de participanți (10 000 de adulți britanici cu media vârstei de 43 ani) dintr-un studiu de amploare Whitehall II, care evalua impactul unor factori sociali și economici asupra sănătății de termen lung. (E un ”ceva” ce nu se va face nicicând în țara noastră, zisei pe vocea pesimistă). O parte din aceștia, însemnând 550 de suflete muritoare, au participat în studiul de față la scanări cu MRI-ul (Multimodal magnetic resonance imaging).

Cercetătorii au găsit că prin comparație cu abstinenții, un consum mare de alcool la peste treizeci de ani era asociat cu un risc crescut de atrofia hipocampului, adică o formă de leziune care afectează memoria și învățarea, dar și navigarea spațială (pe unde te afli și încotro?). Până și consumul moderat (14-21 unități per week) are șanse de trei ori mai mari decât la abstinenți să se vadă într-o atrofie a hipocampului din partea dreaptă.

Bei puțin, să zicem ușor (sub 7 unități/sapt.)? Nu există efect protectiv comparativ cu abstinenții. Cât despre băutorii fruntași, consumul era asociat cu diferențe în microstructura corpului callosum și un declin rapid în fluența lexicală.

Ce e cu unitățile ca să afle omul cât de moderat spre ușor va bea de aici înainte?

Guvernul britanic s-a îngrijit de așa ceva, deși cetățenii Regatului Unit se află pe locul 25 în clasament (dacă am numărat bine). Conform ghidului de consum săptămânal, recomandabil e să nu depășești 14 unități de alcool, echivalentul a patru halbe cu bere tare (alc. 5,2%) sau cinci pahare cu vin (alc. 12%), iar o unitate conține 10 ml sau 8 g de alcool.

Dacă e să ne luăm după studiu, se pare că printre aceia care consumă ușor peste aceste cantități e mai probabil să descoperim atrofii în hipocamp, ceea ce înseamnă declin în memoria de termen scurt, în fluență semantică și lexicală, mai pe românește, îți amintești greu informații de acum câteva minute, nu prea îți mai găsești cuvintele și înțelegi greoi ceea ce citești sau auzi. (Îți amintește de vreun ministru?). Iar plecând de la aceste deficiențe, nu cumva creierul va substitui neînțelegerea cu fantasmagorii aparent plauzibile (iar câteodată aiuritoare?)?

Dacă nu cu vinișor, cu ce să ne mai bucurăm sau să mai alinăm suflețelul în această scurtă și efemeră viață de om? Dar din ce motive bea românul nostru? Să fie o cutumă culturală (recompensatoare prin ea însăși)? E un mod de a-și uita supărarea și amarul? Nu are cu ce să-și umple timpul liber? Să fie lipsa de educație în sănătate?  Statu (palmă-barbă-n cot) îl vrea prost și ușor manipulabil? Să fie în gene?

Nu știu dacă ne ajută să găsim răspunsuri. Întrebarea, care pregătește viitorul românului, mi se pare că este ce putem face de aici înainte? Unde e acea politică de sănătate publică? Sunt lucruri dincolo de controlul nostru, cel puțin al meu. Ce pot face imediat e să-ți atrag atenția, ca la rândul tău, să tragi un semnal de alarmă. Și, cine știe, oamenii se vor alarma și vor lua măsuri. Vor bea mai multă apă, consumul de alcool ar deveni excepțional și vor face mai multă mișcare fizică. Stai puțin, dar la ce prag să stabilim excepția? Cu datele de mai sus, poți face o înjumătățire?


Comments are closed here.