„basul si cu toba mare”

Ai auzit, desigur, de expresia deformare profesională. Poate ti s-a intamplat si tie, să fii informat că ai o deformaţie profesională. Eşti alterat, în alţi termeni, când aplici automat deprinderi profesionale în contexte ce nu au legătură cu ocupaţia ta.  Alterat, deoarece în mod automat sau pe nesimţite, cum zice o prietenă, deformezi datele realităţii în baza propriilor preconcepţii şi cunoştinţe.

În idiom psihologic se cheamă bias de asimilare (Bass). Distorsionăm percepţiile şi interpretările noilor informaţii prin aplicarea unor scheme mentale (schemata) specifice ocupaţiei. Mai precis, umplem goluri de cunoaştere şi „traducem” noi informaţii în virtutea schemelor noastre preexistente. Mai pe româneşte, cu aplicaţie în domeniul clinic, întâlnim psihologi şi terapeuti care resping sau subestimează, în pofida validării empirice, explicaţiile alternative prin care îşi pot înţelege clienţii. Aceştia, în raport cu clientii lor, „traduc” problematica acestora în virtutea orientării teoretice la care au fost expusi in perioada formarii profesionale. Iată, în continuare, care sunt tipurile de bass clinice principale:

  • Bass biomedical: procese de dezechilibru biochimic la nivel cerebral.
  • Bass psihodinamic: motivaţii şi conflicte inconştiente.
  • Bass cognitiv-comportamental: credinţe şi gânduri negative automate şi învăţare dezadaptativă
  • Bass sistemic: relaţii disfuncţionale în familie
  • Bass trangeneraţional: tipare disfuncţionale preluate de la antecesori
  • Bass New Age: lecţii de viaţă neînvăţate din vieţi anterioare

Şi, într-adevăr, mulţi au bass-ul la volum maxim astfel încât nu pot auzi explicaţii alternative, eventual, validate experimental. Sunt fixaţi în schemele cognitive specifice orientării teoretice în care s-au şcolit. Un fel de prizonieri? Sunt retoric, iar acest fenomen, mutându-ne din nou în domeniul psihologiei profesionale, se numeşte fixitate funcţională – o piedică colosală când vrei să rezolvi probleme.