abisala combinație a furioșilor cu protozoarele parazite

Ai auzit de Toxoplasma gondii (T. gondii)? Nu e o substanță chimică, ci o vietate microscopică, mai exact, un protozoar parazit. Te avertizez că urmează să afli câteva lucruri, care dau palpitații, mai ales, daca deții feline drăgălașe.

Paraziții T.  gondii preferă cu necesitate căldura. Ei se instalează în animalele cu sânge cald. Din lumea animală, felidele par să fie, din motive enigmatice, gazdele lor favorite. Dumnealor caută la oricare membru din familia pisicilor să închirieze pe termen indefinit locuințele din zona cartierului ”tract gastrointestinal”. Odată ce ele colonizează în acest select cartier, ce crezi că se întâmplă cu unele? Bravo! Sunt pasionate de călătorii și ajung la capătul tractului odată cu fecalele (delicios!). Îmi imaginez că ești posesoare de pisică. În lădița pisicii, dai dimineața și seara de fecale infestate. Din aceste materiale relativ moi și maronii sau cafenii, minusculii paraziții sunt luați de curenții de aer și poposesc la tine pe limbă sau în nări. Odată ajunși la noua gazdă, tu fiind aceea, se mută la mansardă. Intr-adevăr, în creierul tău. Nu glumesc.

O altă rută de transport constă în consumul de cărniță nefăcută bine (mai în sânge), consumul de apă contaminată, care au fost infectate cu T. gondii, sau infecția congenitală, când mama transmite parazitul fetusului, deși mai rar.

Odată ce paraziții ajung la mansardă, ei se ascund în neuroni și celule gliale, unde își instalează tabere de rezistență la presiunea sistemului imunitar, adică formează chisturi intracelulare.  Acum, iți dau și vestea cea bună.

O treime din oameni au în gazdă paraziții T. gondii. Te rog, nu arunca pisica. Ar fi tardiv și inutil. Vestea bună, realmente, e că adulții imunocompetenți pot fi gazde excelente pentru micuții oaspeți nepoftiți. Dar există și un dar, adică vestea proastă. O serie de studii serioase au pus în evidență legătura dintre toxoplasmoza latentă și niscaiva tulburări psihiatrice. Poți fi liniștită, fiindcă pe listă avem doar schizofrenie, tulburarea bipolară, unele tulburări de personalitate și nițel comportament suicidar. Peste toate astea, ca să poți dormi liniștită, un studiu proaspăt publicat în The Journal of Clinical Psychiatry (vol.77, nr.3, 2016) pune in evidenta scoruri inalte la agresitivitate și impulsivitate la acei oameni infectati cu toxoplasmoză. Mai mult, se pare că posesorii de paraziți T. gondii (mai exact, infectati) sunt foarte probabil și oameni de tip dinamită, adica aceia cărora le sare muștarul din te miri ce. Să nu-și fi integrat ei/ele latura masculină?! În biblia tulburată, manifestările recurente de acest fel, ce nu implică neapărat muștarul, apar sub eticheta de IED(uț) sau intermittent explosive disorder (mergi la DSM-V). Cunoști pe cineva? Da? Atunci, pariez că are pisică sau îi place cărnița mai în sânge. Și e destul de probabil să fie infectat cu protozoarul nostru. Cât de probabil? Cam de două ori mai probabil decât cei fără IED sau alte diagnostice psihiatrice.

Ințelegi de ce psihologii clinicieni au mari șanse să moară de foame? Deoarece, in spatele unor comportamente agresiv-explozive se află paraziți care colonizeaza în neuroni și neuroglie producând perturbări în transmisiile neurochimice. Se pare că afectează transmisiile glutaminergică și serotonergică, iar ambele joacă un rol în comportamentul agresiv conform studiilor (cu oameni, nu șoricei). Ce vreau să-ți comunic e că nu cauzele „psihice” absconse motivează exploziile de agresivitate (furie reprimată care explodează pe principiul ”oalei sub presiune”). E precum povestea cu ulcerul provocat de ostilitatea reprimată conform unor școli de gândire psihologică. Asta până la descoperirea acelei bacterii țâfnoase cu nume de elicopter. Lucrurile par să fie mai simple sau mai biologice în contrast cu teorii psihologice care complică inutil realitatea fizică. Deși nu e o legătură cauzală, infecția latentă cu toxoplasmoză e asociată puternic cu manifestările agresive și explozive.

Pentru detalii, poți lectura aici (ori mai sus). Iar pe mine să mă scutești de scepticismul tău. Dacă mă tot freci la ridiche, ies din ecran și te pocnesc. Hai, gata, că trebuie să-mi hrănesc pisicile.