Îmi plac pisicile în tolăneala (sau meditația?) lor de invidiat. Este evident din cele două pagini având poze cu pisici… tolănite. Sunt un ins contemplativ și introvertit. Îmi place drumeția, să merg pe munte, prin natură sau printr-un orașel necunoscut și să port discuții profunde (sau nu) cu oameni (că doar nu cu extraterestri). Îndrăgesc orice plimbare dar în pas sprinten. Am crescut parțial la țară și iubesc natura cu tot ce are, de la gâze zumzăitoare la păsări călătoare și curcubee fermecătoare. Îmi place să mă zgâiesc la cer, la bolta cerească, la stele și să realizez din nou și din nou ce noroc uluitor că (încă) sunt(em) aici și acum.
Reflecția și contemplarea îmi vin (aproape) natural. Cred că nu și hărnicia. Sunt un ins comod, iar dacă pot părea un filozof, să-mi ierți, te rog, aroganța. Nu am pregătire în filosofie, ci doar niscaiva lecturi pe ici-colo. Dar îmi place cugetul (nu și mugetul) liber. Totuși, sper să nu-ți par înțelept, de aceea te invit să te amuzi în voie și să iei textele mele cu ”un grăunte de sare” sau într-un spirit critic.
Mai demult am descoperit că am o înclinație către psihoterapie. Îmi place să cred că mă și pricep. Mai ales că fac eforturi de a deveni ”un om mai bun”, de altfel, un stereotip pentru oricine are această meserie. Oricum, cred că ratez sistematic. Sau, poate, sunt prea aspru cu mine? Dar nu și cu clienții mei unde sunt blând ca pisica. Îmi place lucrul cu oameni, dar nu cu prea mulți la un loc. Cred că mă pricep să consiliez mai mult decât să țin prelegeri la studenți. Oricum, nu mai fac teaching, deoarece îmi lipsesc, probabil, calitățile unui ”om de instituție”.
Pregătirea mea academică a fost la Universitatea din București: licență în psihologie (2001), master degree în psihodiagnostic și psihoterapie (2003) și doctoratul în psihologie (2012). Profesez ca psiholog de peste douăzeci de ani. Am colaborat cu instituții, ong-uri și asociații profesionale ca psihoterapeut, clinician pe adicții, formator și lector universitar. De ceva vreme lucrez independent și ofer consultații (nu testare psihometrică sau examen psihologic). De-a lungul anilor mi-am schimbat maniera de lucru, orientarea teoretică, metoda și altele. Am grijă să cultiv o relație excelentă (de încredere și cooperare) cu oamenii – clienții mei. Deoarece, de aici putem aborda problemele de viață lucrând și asupra unor probleme de psihologie (asociate unor contexte dificile). Am adunat cu timpul peste cinci mii de ore lucrând mai mult one-on-one și cu mai mult de două sute de oameni. Lucrez prin recomandări. Nu am reclame pe internet în afară de acest blog. Tuturor celor care mă recomandă le rămân profund recunoscător, promițându-le că mă revanșez într-o altă viață (va fi mai greu dacă voi renaște pisică ;)).
Blogul de față reprezintă cartea mea de vizită și a fost pornit în urmă cu mai mult de zece ani cu sprijinul unor oameni generoși. De aceea, reprezintă o sursă (liberă de reclame) de idei, opinii dar și un strop de știință în psihologie. În pas de melc – cotobelc am adunat peste 1000 de articole. Se pare că o bună parte dintre acestea reprezintă, după cum mi s-a spus, chiar o biblioterapie.
Scopul blogului este de a așeza psihologia într-o perspectivă holistică, dar pe baze raționale și empirice și fără a uita de intuiții, de preferat verificate sau testate. Cuprinde, desigur, bune practici în consiliere, terapie și dezvoltare personală. Nu-i un scop de atins în zece ani și, probabil, nici în următorii douăzeci. E mult de lucru, nu doar pentru mine, ci și pentru alții.
Seramis S,
2024