Cardul de cumparaturi sau despre atentie (mindfulness)

24 December 2013 | By Seramis Sas | Filed in: Mindfulness Skills.

 

Acest articol a fost scris pentru participantii la cursul ABC din toamna. Impulsionat de gandurile bune si iubirea nepamanteana ce insotesc sarbatorile crestine il redau aici, la liber. (hihi)

Gandeste-te la atentia (constienta) ca la un card de cumparaturi pe care ai, sa zicem, 2000 de lei. Din aceasta suma poti cheltui zilnic, deoarece dupa fiecare noapte de somn, se intampla un lucru nefiresc. Cardul este reincarcat cu suma initiala. Practic, poti cheltui in fiecare zi 2000 de lei. Vrei si tu un astfel de card? Insa nu esti restrictionata la aceasta suma. Poti cheltui in avans, deoarece banca permite. E adevarat ca nu stii exact care este plafonul pentru creditul tau. Dar nu e o problema. Problema este ca faci cheltuieli ne-planificate si, mai mult, dihaniile cele mici (cum le alinta cineva) iti sparlesc cardul si cheltuie aiurea.

Atentia ta este o resursa. Un fel de bani pe care ii cheltui zilnic. In ce mod si pe ce anume (ti se intampla sa) cheltui din atentia ta (o resursa limitata) devine important la fel cum este important unde iti investesti banii.

Atentia este un proces cognitiv. Implica orientarea energiei psihonervoase (cu ochiul mintii ori cu privirea) catre un stimul. Este de doua feluri in functie de orientarea focalizarii:

spre exterior (exteroceptiva), spre stimuli din mediul ambiental;
spre interior (interoceptiva), spre stimuli din mediul intern: senzatii, flux mental.

Cand meditezi (esti atenta) la senzatiile fizice atentia ta e orientata in interior sau in alte cuvinte esti PREZENTA in corp si, in consecinta, aproape deloc inafara corpului (nu cu sufletul, ci cu atentia). Totusi, mentionez, fiind precaut, ca orientarea completa a atentiei in interior cand circuli pe strada ori pe trotuar nu este recomandabila. Ar fi de preferat, si nu ma indoiesc ca nu e preferinta ta, ca atentia ta sa fie in masuri echilibrate atat in exterior, atenta fiind la trafic (cu/fara pietoni ori masini), cat si interior.

Cand focalizezi atentia atat in exterior, cat si interior (in corp, pe senzatiile viscerale), esti PREZENTA intr-un mod echilibrat inlauntrul (tau), dar si inafara ta.

De ce ar fi nevoie sa ai atentie orientata in interior? Din mai multe motive. Esti, spre exemplu, putin susceptibila la a fi distrasa de stimulii ambientali, unii dintreei fiind de evitat (cum ar fi reclamele, dulciurile, mai ales, cand iti e foame). Un alt motiv ar fi ca, in acest fel, esti in contact cu nevoile corpului, avand posibilitatea de a actiona cu anticipatie, pentru ca simti cand pot aparea dezechilibre (de ex: poti evita de la bun inceput o mancare ce ti-ar putea face rau)

Banuiesc ca nu necesar sa-ti amintesc de ce bine sa ai o parte din atentie orientata inafara ta. Poti avea grija pe unde pasesti, astfel incat sa eviti printre altele si aglomerarile de fecale oferite de unele animale cu stapani fara simt civic.

In acest articol scris de Emma Seppala (o zana, posesoare de un Ph.D. la Stanford University) vei afla mai multe lucruri interesante despre atentie si well-being.: http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=decoding-body-watcher

Iar aici, daca te intereseaza detalii, ai studiul original al lui Norman Farb (Universitatea din Toronto, Canada): http://cercor.oxfordjournals.org/content/early/2012/01/19/cercor.bhr385.short?rss=1

Cele doua tipuri de atentie au trasee neurale diferite, dar care se si suprapun. De exemplu, daca amicul nostru CPF are o activare intensa in atentia exteroceptiva, el are o activare slaba in atentia interoceptiva (AI). In traducere, atunci cand gandurile ruminative nu-ti dau pace, focalizarea atentiei pe senzatiile corporale ar putea fi o strategie sanatoasa. In AI este activ cortexul insular (CI), o structura asezata deasupra urechii (ambelor urechi) dar in spatele regiunii sulcus lateral, in profunzime (sub neocortex).

Aceasta structura este puternic implicata in constientizarea “peisajului interior”, adica are un rol major in constientizarea senzatiilor viscerale. Cand tu meditezi cu atentia orientata in corp, cortexul insular este activ. Iar tu esti in contact cu tine  (cu sinele somatic). CI are o contributie majora in sistemul limbic asociat emotiilor si in homeostazie.

Mai multe detalii gasesti aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Insular_cortex

Merita, cred eu, sa avem o relatie buna cu acest CI. Cum poti creea  o relatie buna cu dumnealui? Mai intai, se intampla sa fii coplesita de emotii si ganduri negre? Daca esti de pe planeta Pamant si nu esti un calugar tibetan, raspunsul e afirmativ.

Meditatia iti poate fi de ajutor in ameliorarea a ceea ce se cheama reactivitate emotionala (asociata cu o structura neuronala – amigdala). Orice organism cu sistem nervos complex reactioneaza emotional in contact cu stimulii ambientali, dar si interiori. Da, da, chiar si cainele tau… (poate si broscuta testoasa)

Gandeste-te in felul urmator. O persoana draga iti comenteaza critic performantele tale. Reactia ta spontana, deoarece nu tolerezi critica, ar fi sa comunici cu dumnealui intr-un mod similar. Insa, nu o faci. Te poti controla, adica inhiba impulsul de a comenta vehement, si ai rabdare ca el(ea) sa-si incheie discursul “revelator”.  Nu doar ca ai control emotional, ba mai mult, comentariile critice nu te mai ranesc ca in alte dati, nu-ti mai coboara stima de sine, nu-ti raman in memorie ca sa te necajeasca intreaga zi (sau saptamana?).

Insa, pentru aceste performante este necesara o practica sistematica. Dar nu-ti inchipui, ca va trebui sa faci o calatorie in Tibet si sa-ti petreci 24 de ore in compania unor calugari (am auzit ca nu sunt prea agreabili) care nu-si trag apa la baie, deoarece nu exista bai. Se pare, conform unor cercetari stiintifice (vezi mai jos), ca sunt necesare 6-8 saptamani de practica zilnica:

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3485650/

Iar aici un studiu proaspat de la Stanford, din 2010, despre beneficiile meditatiei asupra autoreglarii emotionale si ameliorarii anxietatii sociale: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20141305/

Si aici alte studii inca si mai proaspete (2012, 2013):

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22363278

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22148989

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23935694

Poate nu ai timp sa le parcurgi, asa ca ti-am facut eu un scurt rezumat al beneficiilor practicii de meditatie mindfulness:

–          Reduce dispozitia negativa, simultan cu cresterea celei pozitive;

–          Reduce reactivitatea emotionala;

–          Amelioreaza depresia si anxietatea;

–          Reduce tendintele la ruminatie;

–          Reduce anxietatea perceputa in realizarea unor sarcini;

–          Optimizeaza capacitatea de concentrare a atentiei, dar si capacitatea de rezistenta la distrageri;

–          Creste tendinta de raspuns prosocial (cand ne ingrijim de binele celorlalti).

Nu am mentionat toate beneficiile. Mai sunt cateva deosebit de interesante!

Acestea fiind zise(scrise), de cand incepi?

 


Comments are closed here.