brain games si “performantele” cognitive

Apelezi cumva la acele apps-uri pentru brain training? Poate nu e cazul tău. Să fie cazul fiului sau fiicei tale?

Dacă da, probabil, te numeri printre cele 50 de milioane de înscrişi la situl Lumosity. Într-adevăr, e noul trend în industria de self-improvement. Marea promisiune a acestor produse e că prin antrenamentul regulat al creierului vei deveni o persoană mai perspicace şi, eventual, viaţa ta se va îmbunătăţi.

E o iluzie comercială. Se pare că nu există dovezi ştiinţifice de încredere care să sprijine o astfel de promisiune. Nu-mi doresc să mă crezi pe mine. Dar poţi crede cele 70 de persoane, cercetători de vârf  în ştiinţele cognitive, care au semnat următoarea declaraţie:

„Acest grup a ajuns la următorul consens. Literatura ştiinţifică nu sprijină pretenţiile cum că utilizarea jocurilor pentru creier, bazate pe software, modifică funcţionarea neurală în felul în care ar putea îmbunătăţi performanţele cognitive din viaţa de zi cu zi sau în felul în care ar putea încetini degenerarea creierului.”

Mai pe larg, poţi citi aici:

http://www.scientificamerican.com/article/brain-training-doesn-t-make-you-smarter/

Din acest articol, scris de un profesor de psihologie de la Michigan State University, vei afla care sunt acele activităţi validate ştiinţific care ne asigură optimizarea funcţiilor cognitive. Deoarece simt un imbold de necontrolat, ţin morţiş să le precizez, la rândul meu, aici.

După cum bănuieşti, una din activităţi constă în mişcarea fizică (de ex, alergat, plimbare energică, înot, ciclism). Se pare că cel mai potrivit tip de exerciţii este aerobicul sau acele exerciţii de mişcare cu intensitate light to moderate; nu, îmi pare rău, trasul sau ridicatul de gantere, stând poponeţ, nu intră aici. O altă activitate este învăţatul de noi lucruri. Cu cât învăţăm mai mult cu atât mai bine pentru creier. Iar asta am auzit că nu se întâmplă când ne holbăm ore în şir la tv sau la filme sau conversăm pe FB!  Studiul unor noi domenii de cunoaştere şi exerciţiile de cultivare a noi abilităţi ne pot face mai deştepţi. Spre deosebire de inteligenţa fluidă, cea cristalizată poate fi amplificată. Iar asta menţine un creier sănătos si încetini degenerarea. Aici există un consens general (cu sprijin oferit de o listă lungă de studii empirice).

Şi ca să înţelegi că iluziile au costuri, trebuie să precizez că oamenii, doar în anul 2014, au cheltuit fabuloasa sumă de 1.3 mld de dolari US pe brain games (cf. cu art. de mai sus). Sigur, la această sumă mai poţi adăuga resurse preţioase precum timpul acestora (care nu se mai întoarce!) şi glucoza (şi, implicit, efort voluntar). Oare ce altceva ar fi putut face cu aceste resurse (irosite!)?