Seppuku sau despre onoare

Onoarea presupune reguli de conduită ce trebuie urmate. Acela care le încalcă se alege cu dezonoare. Redobândirea onoarei vine din compensația morală. Plătește ori dă socoteală, adică suportă consecințele. Cele din plan emoțional-moral sunt rușinea, culpa și regretul acțiunilor sale. (D-aia nu mai pot unii!).

Regulile nu sunt unele oarecare de genul ”nu călcați pe iarbă” (dar puteți călca pe capete). Sunt derivate din principii valorice care trebuie cunoscute și însușite. Ele vin din prețuirea unor lucruri intrinsec valoroase la nivelul unei societăți. Spunem despre un om că are onoare dacă e dispus să lupte pentru principiile sale cu prețul confortului și privilegiilor personale. Iar, uneori, e gata să achite prețul suprem – renunțarea la viață. Despre toate astea se învață la școală, la acea școală unde cei mici învață despre familia alcătuită din bărbat plus femeia din coasta sa.

Îmi veniră în minte șocul și uimirea lui CTP din emisiunea de la Digi24. Dumnealui comenta că jandarmii (sau dandarmii?), adică militari, nu funcționari de ghișeu se plâng că s-a încercat o lovitură de stat. Au ajuns atât de jos din perspectiva onoarei?! Țin să facă jocul păpușarului (Liviu Dragnea), un artist în teatrul victimizării. Dar e un neadevăr să credem că au ajuns atât de jos. Nu cred că au fost la un nivel de sus, adică oameni cu onoare. Am îndoieli că și-au însușit vreodată onoarea uniformei lor. 

De fapt, întărește ceea ce bănuiam deja de la momentul în care au postat pe Facebook acel filmuleț, pe care poate îl știi, dintr-o penibilă justificare. Îmi imaginez cum unii jandarmi (or mai fi și unii în contact cu propria busolă morală) se pot simți rușinați de acțiunea capilor ei. Din altă perspectivă, capii sunt cozile altora (de topor?). Au fost dezonorați. Și ar trebui, în baza onoarei pătate, să treacă în grup la seppuku. Exagerez copilărește visând la istoria cu samurai și la codul lor de onoare.

Mai contează un astfel de principiu? Să ai onoare? Sau e un concept desuet? Se pare că acești jandarmi nici nu pricep conceptul, darămite să-l simtă prin piele ori să le fiarbă sângele în vine. De la protestele din 10 august încoace, comandanții lor insistă să-și dezonoreze instituția, uniforma, principiile și oamenii. Onoarea nu e pentru omul mic.