Gendai Jujutsu

24 July 2012 | By Seramis Sas | Filed in: Gandire Critica in Psihologie.

Te poti intalni cand ti-e ziua mai draga cu hoti, pungasi, batausi si tot felul de specimene periculoase posesori de rotite defecte. Cum te protejezi de acestia? O varianta ar fi sa cunosti tehnici de autoaparare. Cunoscand cateva miscari bine articulate aplicate cu incredere si rapiditate poti scapa teafara si nevatamata ori poate doar cu niscaiva cucuie de agresorul de pe aleea intunecoasa. Specimenele periculoase care pot dauna grav integritatii fizice (si buzunarului) pot fi “dezamorsate” in cazul intalnirii (mai mult ori mai putin probabila in functie de locurile prin care te plimbi), folosind diverse tehnici din artele martiale (preferatele mele sunt cele din jiu-jitsu cu rasucit de articulatii si trosnit de oase folosite de Steven Seagal in filmele lui cu si despre sociopati). Totusi, asemenea intalniri sunt mai degraba rare, evenimente izolate intr-un oras ca Bucurestiul unde prin majoritatea cartierelor avem agenti de paza (sunt multe sucursale bancare) echipati ca pentru razboi. Nu pot afirma acelasi lucru despre specimenele potential periculoase din plan informational. Acestea sunt omniprezente; sunt pretutindeni in jurul nostru. Poarta numele de virusi informationali si pot genera adevarate infectii virale, astfel ca pe ne-gandite si ne-simtite poti deveni o victima (nu-i un statut cu care te poti mandri, mai ales ca te numesti o persoana inteligenta).

Cum poti deveni imun(a) la astfel de amenintari? Mai ales, ca ele nu sunt palpabile, fiind de o natura subtila, insesizabila unei minti neantrenate (in loc de naiva!). Daca pentru a te apara fizic, inveti tehnici de autoaparare, pentru a te proteja intelectual si psihologic poti invata sa gandesti critic. Si, te invit, sa nu faci o confuzie intre critica in sens peiorativ si gandire critica. Diferenta dintre cele doua tine de felul de abordare al informatiilor sau mesajului. Esenta abordarii in gandirea critica este indoiala si supletea intelectuala, adica pui sub semnul intrebarii informatiile pe care le primesti, reflectezi si cauti sa cunosti mai mult inainte de a-ti exprima pretioasa opinie personala. In loc sa casti gurita ca sa primesti bucatica, faci un pas in spate, mirosi, atingi si pui intrebari despre compozitia bucatelei ce-ti e servita de interlocutorul tau sau de o sursa de informatie (revista, program tv, radio, anunt publicitar). Esti precaut in raport cu ceea ce primesti si devii sceptic, cand soliciti dovezi si argumente. S-ar putea sa devii o persoana incomoda pentru ceilalti, dar doar pentru aceia care nu reusesc sa-si sustina in mod coerent si rational afirmatiile si care se asteapta sa fie credibili doar pentru ca reprezinta (ori cred despre ei) o autoritate legitima.

Creeam povesti si scenarii de film din orice! Chiar tu esti “geniu” al povestilor despre tine, despre altul, despre lume si despre diferite aspecte ale realitatii. Programele de televiziune si stirile din jurnale sunt incarcate cu fabulatii create ad-hoc din opiniile unora si altora dintre invitatii la emisiuni. Avem nevoie de povesti cu sens pentru orice din realitate. Traim intr-o lume a povestilor unele mai apropiate de realitate decat altele in sensul in care reusesc sa descrie realitatea obiectiva.

Aceasta lume a povestilor create de noi are radacini evolutioniste. Ne-a ajutat sa supravietuim ca specie intr-un mediu imprevizibil si potential periculos. Nu intamplator, emotia fricii are o structura neuronala dedicata (amigdala) bine conectata la toate celelalte regiuni corticale si subcorticale si care functioneaza asemeni unui senzor sensibil la variatiile de temperatura. Substratul povestilor noastre este anxietatea, frica fara obiect. Povestile create ne ofera “obiectele” fricii intr-o realitatea incerta in care nu exista garantii pentru ziua de maine. Confruntarea cu problemele de supravietuire era aproape zilnica in grupurile de vanatori – culegatori. Frica asociata acestor confruntari zilnice era redusa prin “garantiile” oferite de povestile din jurul focului imaginate din nevoia de a-si explica evenimente sau fenomene pe care nu aveau niciun fel de control, fiind potential amenintatoare. Trebuie sa stii de ce anume sa te feresti (obiectul fricii) ca sa poti supravietui. Obiectele fricii in plan psihologic se numesc explicatii, teorii (povesti) care descriu “obiectele” din planul fizic. Un experiment demonstra cum oamenii prefera chiar pentru desktop imagini cu peisaje naturale deschise asemanatoare savanei africane si evita peisajele incarcate cu tufisuri, arbori si plante luxuriante dese. Pare a fi o mostenire ancestrala in aceasta preferinta; locurile inchise pot ascunde mai multe pericole decat cele expuse. “Obiectele” potential daunatoare de azi sunt informatiile, teoriile, explicatiile si povestile care pot influenta si modela atitudini si comportamente.

Chiar daca tu esti un specimen culturalizat, e bine sa stii ca creierul tau este aproape identic cu cel al unui vanator-culegator. Gandirea irationala apartine “ganditorului ancestral” si pe ea mizeaza virusii informationali. Acesta-i terenul fertil pentru virusi. Fara tehnici de autoaparare intelectuala intr-un mediu social care te expune constant la informatii esti o victima sigura a infectiilor virale de natura informationala. Ca sa fiu dramatic, esti la voia sortii, iar soarta e schimbatoare. Esti intr-o loterie a sanselor in care nu e suficient sa fii un jucator informat! Poti fi un jucator care-si joaca sansele in mod rational si care trateaza critic informatiile necesare jocului.

Unde se preda la noi un curs de gandire critica? Daca stii, te rog, anunta-ma, ca sa merg sa-mi exprim admiratia fata de acela, care isi consuma glucoza, invatand studenti tehnici de “jujutsu intelectual”. Pare a fi un proiect pe termen lung demarat deja de un fost profesor in care mi-am gasit la randul meu un loc. Gandirea critica nu are cautare prin universitati (si licee!) si ca sa o predai trebuie sa intemeiezi o alta scoala. O solutie de moment poate – un moment ce poate dura zeci de ani de zile – pana cand miscarea browniana din invatamantul romanesc va favoriza gandirea rationala si critica a studentului si nu, gandirea religioasa si mistica a vanatorului-culegator de acum mii de ani, care utilizeaza comunicatiile wireless cu ajutorul unui obiect cat palma, dar care, paradoxal, crede in forte invizibile care modeleaza destine si caractere.


Tags: , , , ,

Comments are closed here.