Divortul de natura (sau Therapeutic Lifestyle Changes)

Tehnopatologii. Un termen creat pentru a descrie psihopatologii induse de interactiunea cu mediul digital. Surfing pe net, privitul la TV, jocurile video, vizionarea de filme, interactiunea digitala si alte asemenea COSTA. Astfel de activitati iti consuma din “buget”. Nu doar din cel financiar. COSTURILE sunt de natura psihologica. Motiv, pentru care sunt, adesea, dificil de sesizat. Daca aceste costuri sunt asociate cu cele produse de solicitarile ocupatiei, pot aparea disfunctii psihologice cum ar fi:

  • Atentie: deficit de atentie, dificultati de concentrare
  • Cognitie: tehno-brain burnout, digital fog
  • Surmenaj: data smog & frantic ineffectual multitasking
  • Adictie: screen sucking & online compulsive disorder

Daca ai astfel de simptome, te vei opri si trage adanc aer in piept. Pe masura ce expiri parasesti biroul si te opresti in primul parc din drum si acolo te asezi dupa o plimbare lunga ori iesi afara si privesti cerul si verdele frunzelor. Natura are un efect reparator. Evident, cu conditia sa te afli in natura!

In ciuda acestor simptome, poti continua cu incapatanare sa lucrezi ca sa te alegi, la un moment dat, cu unele boli gastrointestinale si/sau cardiovasculare. Iata cum poti contribui la cresterea riscurilor pentru o viata mai buna… pentru medici si psihoterapeuti, eventual, sincer interesati de sanatatea ta, dar si de bunastarea lor.

Daca ne-am aminti mai des ca nu suntem masinarii artificiale facute sa traiasca in acvarii si sa functioneze 8-9 ore pe zi de lucru (cu randament de maxim 3-4 ore, in realitate) si, daca am recunoaste asta, atunci am plasa interactiunea cu natura, in aer liber, pe primul loc al activitatilor recreative.  M-am exprimat in termeni negativi; dar ce sa recunoastem? Masinaria biologica, da, animalul care esti! Suntem proiectati (de inginerul amator Selectie Naturala) pentru supravietuirea in mediul natural. Animalul are nevoie de natura la fel cum are nevoie de aer!

Aceasta “simfonie” tehnologica din ultimii o suta de ani nu este pentru urechile lui homo sapiens sapiens si nici pe departe pentru corpul lui. Poate pentru extraterestrii din Tau Ceti, da. Genul homo este potrivit savanei. Iar savana, ce iluminare, nu e in acvariu! Cu toate astea, mai nimeni nu baga de seama, ca statul in masini, birouri si alte spatii cu iluminat artificial, aer nenatural, ticsit de monitoare, conectat la o lume virtuala si supus unui asediu informational nu este potrivit decat pentru robotii lui Isaac Asimov.   

“Nebunia” cu cele 8 – 12 ore de munca e mostenirea unui avant industrial de la inceput de secol, pe cand lumea abia se bunghea de psihologie. Un timp chinuitor de lung, mai ales, daca faci o munca straina de tine pentru care esti platit de altcineva. E o diferenta colosala cand muncesti opt ore, pentru ca TU ti-ai propus acest ritm, adica TU esti managerul si ti-ai dat de lucru tot tie, angajatul. Diferenta majora o face libertatea de a te opri din “nebunie” oricand iti doresti.

“Nebunia” dureaza cinci zile, chiar sase, pe saptamana. Efectul ei este absorbtia din alte activitati/ocupatii, adesea, apropiate de “sufletul” tau. (ex: relatia cu fiul/fiica ta). Traiesti ca si cum esti absorbita de o realitate paralela, de un univers diferit. Nu cred ca exagerez. Unii oameni chiar asa traiesc; au doua vieti separate. Dar sa nu crezi ca e ceva rau in asta. Depinde de fiecare cum gestioneaza situatia si de vulnerabilitatea la stres.

Studii din environmental psychology demonstreaza costurile psihologice ale traiului in mediile artificiale. Ele sunt urmatoarele (specialisti HR, ochii mari!): declin cognitiv accentuat, tulburari in ritmurile circadiene, tulburari de somn si de dispozitie, tulburari pe termen scurt ale atentiei si proceselor cognitive.

O “nebunie” de 11 luni pe an iti ofera o compensatie de o luna in care sa evadezi din spatiul artificial. Dar, oare mai reusesti evadarea? Stii, prizonierul se invata cu inchisoarea, iar libertatea devine un “bun” cu care nu stie ce sa faca; un privilegiu castigat prin munca cinstita, dar care nu are valoare sau care nu este exploatat la valoarea maxima! De aceea, doze mici de activitati (in 11 luni/an) in natura mi se par valoroase, caci pastreaza obiceiul – cultiva relatia cu natura, dupa care creierul/corpul pofteste!

Interactiunea cu Natura asigura o buna functionare cognitiva si contribuie la sentimentul de well-being. Nu produce efecte negative! Insa, interactiunea (excesiva!) cu tehnologia digitala si mediul artificial da! Oh, a nu se intelege, ca tehnologia e rea; unealta Satanei.

Asadar, cand iesi la o plimbare (lunga) in aer liber, in parc? Observa, te rog, in ce fel am formulat intrebarea. Este o sugestie. Implica intentia , deja aleasa, ce ar urma sa o implementezi in viitorul apropiat. Spre binele tau…

Walsh, R. (2011). Lifestyle and Mental Health. American Psychologist, vol. 66(1), 579-592.