“distanta” si timpul

25 February 2014 | By Seramis Sas | Filed in: Psihologia Fericirii/Bunăstării.

Suzanne Segerstrom? S-ar putea ca acest nume sa nu-ti spuna nimic, poate cel mult sa-ti fi incalcit limba, daca nu cumva esti indragostita de psihologia pozitiva sau de ceea ce pot face oamenii pentru a trai vieti mai fericite. Pe Suzanne o poti vedea aici (la tinerete)

Suzanne Segerstrom este o notorietate in studiul stiintific al optimismului si autoarea a doua carti aparute si la noi (glumesc) la concurenta cu cartile de self-help genul “cum iti poti schimba viata prin gandirea pozitiva”. Poti lua parte la o cercetare daca ai niste timp liber pe situl laboratorului de la University of Kentucky : www.optimismresearch.net. Segerstrom este unul din acei oameni care nu crede ca afirmatiile pozitive de genul “Sunt o persoana minunata” produc schimbari durabile sau daca stai poponet si vizualizezi pozitiv viitorul tau, vei trai o viata fericita. In schimb, am eu o banuiala, crede ca daca te angajezi in comportamente specifice oamenilor optimisti, iti vei creste sansele de o viata mai fericita. Iata aici o imagine din acelea de se posteaza pe FB.

Te vei intreba ce fac oamenii optimisti? Sex neprotejat, de exemplu? Sofeaza periculos? Joaca sume imense la casino sperand sa castige potul cel mare? Sau acestia fac parte din categoria sensation seeking? Dar sa nu ne incurcam.

Ceea ce stim este ca oamenii pozitivi isi creeaza asteptari pozitive si nu renunta usor, dar cu o conditie (rabdarica). Este ceea ce ne arata studiul lui Segerstrom si Solberg, publicat in 2005.

Se pare ca optimistii (o “sub-specie” de homo sapiens J) sunt mai inclinati sa persiste in realizarea unor sarcini care devin dificile. De exemplu, avem de-a face cu niste anagrame care devin tot mai dificile cum ar fi, intr-o prima etapa, cand primesti anagrame precum “M,S,U,T” este simplu, insa cand dai de unele ceva mai complicate ca “I,B,U,A,L,I,M”, ne putem astepta sa renuntam mai usor comparativ cu prima etapa. Persoanele mai optimiste, cu asteptari pozitive in general, au lucrat mai mult la aceste anagrame comparativ cu cele mai putin optimiste. (11.5 minute fata de 9.5 minute). Insa, mare atentie, nu oricare optimist. Doar aceia care erau constienti de discrepanta dintre ceea ce au realizat si ceea ce urmeaza conform scopului.

Sa o formulez si altfel. Persoanele optimiste (cu asteptari in general pozitive) care s-au dovedit perseverente in realizarea sarcinilor erau constiente de distanta dintre rezultatele din prezent si cele asteptate in viitor. Stiau unde se afla si ce urmeaza ca sa-si realizeze scopul. Daca punem aceasta concluzie in cuvinte in forul launtric al unei persoane optimiste si constiente ar suna cam asa: “Am reusit sa rezolv 20 de anagrame. E foarte bine, insa mai urmeaza alte 30 ca sa-mi ating scopul de 50 de anagrame”. Intr-o formula sportiva, ar putea suna asa: “Am reusit 50 de genuflexiuni. Mai am de facut 50 si ajung la 100”. (o suta de genuflexiuni zilnic e un numar rezonabil)

Unii dintre subiecti, desi optimisti (conform scalei de masurare), fiind la un nivel modest de constientizare vizavi de etapa in care se afla si obiectivul final, au perseverat chiar si mai putin decat subiectii pesimisti in rezolvarea anagramelor. Intelegi tu chitibusul? Fara self-aware vizavi de distanta dintre locul in care te afli si scop (sau locul in care vei ajunge), perseverenta va avea de suferit sau vei renunta mai usor.

Acum, cred ca iti e la indemana sa intelegi ce ai de facut indiferent de gradul de optimim-pesimism (sau de unde te afli pe continuumul optimism-pesimism). Daca suntem constienti de distanta pe care o avem de parcurs pana la scopul urmarit, vom depune mai mult efort in realizarea actiunilor necesare, deoarece aceasta constientizare a distantei este motivatoare!

E o veste buna pentru persoanele mai putin optimiste sau chiar pesimiste.Poti fi o persoana cu dispozitie pesimista (e o diferenta intre dispozitia optimista si trasatura optimismului), dar daca stii unde vrei sa ajungi si unde te afli in prezent, poti realiza ceea ce ti-ai propus in ciuda dispozitiei tale pesimiste. Chiar daca te vei pune mai greu in miscare, poti depune mai mult effort, cand esti constienta de aceasta distanta.

Cum ziceam? Trebuie sa ai self-awareness vizavi de distanta pana la scop. Inseamna sa ai un scop clar definit? Da. Inseamna sa stii unde te afli in prezent? Da. Mai presupune sa stii ce urmeaza sa faci ca sa-ti atingi scopul (un plan)? Da. Odata ce ti-ai raspuns la aceste intrebari, daca esti sau nu optimista ca dispozitie conteaza mai putin. Conteaza sa ai asteptari pozitive si, foarte important, realizabile, dar conteaza mai mult sa fii constient unde te afli si cat mai ai de parcurs, deoarece acest self-aware vizavi de distanta este o forta motivatoare in sine.

 


Comments are closed here.