B, NK, T cells & cytokine si servicii de securitate

Iti propun urmatoarea analogie: corpul uman este asemeni unui megalopolis (poate o federatie de state e mai nimerit), dar pentru simplificare ma voi referi la un mic oras. In acest orasel exista o sectie de politie. Unii politisti de la sectie patruleaza zilnic prin oras si, uneori, verifica buletinele cetatenilor pe care ii intalnesc. Politistii au o baza de date cu toti cetatenii orasului si compara ID-urile cerute cu cele din baza de date. Identificarea cetateanului se realizeaza cu aprobarea ofiterului de politie aflat de serviciu. Pot aparea doua situatii:

Fie cetateanul nu are buletin si nici nu apare in baza de date, caz in care  cetateanul strain este retinut si anchetat pe loc. Primeste un ID din oficiu care e memorat in baza de date a politiei si, ulterior anchetei,  este chemata o echipa de interventie care il va elimina, identificand intrusul pe baza ID-ului primit. Daca misiunea reuseste, o alta echipa de curatenie va fi trimisa la fata locului pentru a elimina ramasitele cetateanului necunoscut. Fie cetateanul are ID in baza de date, dar nu are buletin de Bucuresti, caz in care urmeaza procedura de eliminare cu ajutorul echipei de interventie.

Hai sa identificam corespondentele analogice:

  • sectia de politie reprezinta sistemul imunitar
  • politistii care patruleaza sunt celulele B – limfocite, iar cetatenii straini sunt bacterii si virusi
  • ID-ul sau buletinele reprezinta ceea ce se cheama antigen care se bazeaza pe MHC sau major histocompatibility complex, o molecula –cod purtata doar de celulele organismului; microorganismele straine nu o au. ID-urile de Bucuresti sunt antigene tolerate de sistemul imunitar; celulele cu ID, dar nu de Bucuresti, sau fara ID sunt atacate.
  • ofiterul de politie este celula helper T (din familia limfocitelor) care ordona si asista celulele B in producerea de anticorpi care actioneaza asupra antigenelor depistate.
  • echipa de interventie reprezinta anticorpii, iar echipa de curatenie e alcatuita din macrofage.

Poti citi analogia cu noii termeni? Pentru ca “traducerea” o poti face tu, voi trece la urmatoarea idee. Securitatea orasului nu se bazeaza doar pe politisti. Oraselul nostru are un serviciu secret de interventie (un fel de CIA, ca in USA, sau SRI ca pe la noi) alcatuit din agenti specializati in contrainformatii si asasinate (natural killer cells & cytotoxic T cells) platiti cu bani seriosi de la bugetul local. Agentii acestui serviciu lucreaza sub acoperire si pot identifica cetatenii dubiosi, posibili teroristi, fara sa le ceara buletinul, deoarece se folosesc de informatori (cytokine – molecule proteice de semnalizare intercelulara) raspanditi prin tot orasul. Cand un intrus este identificat ca nefiind cetatean al orasului, agentii actioneaza urgent, fara aprobari, ucigand intrusul. Vezi bine, celulele NK si T actioneaza pe principiul kill first, ask later. Misiunile acestor agenti sunt silentioase, adica fara anchete si aprobari, rapide si eficace cu conditia ca informatorii sa semnalizeze din timp prezenta indivizilor dubiosi. Dar ca sa-si faca treaba trebuie platiti si mai este necesar sa fie raspanditi prin oras intr-un numar semnificativ, dar in anumite limite, caci altfel costurile lor devin prea mari pentru bugetul primariei. Acesti informatori, desi aparent nesemnificativi, sunt aproape de ne-pretuit!

Acum, te poti intreba, ce se poate intampla cand de la bugetul orasului nu sunt alocati suficienti bani pentru securitate? Raspunsul este evident. Oraselul devine o tinta usoara pentru tot felul de indivizi care isi pun in aplicare planurile de sabotaj,  terorizand miile de cetateni onorabili. Lasand deoparte metafora, raspunsul imunitar (RI) are de suferit si, prin urmare, te vei imbolnavi cu usurinta; de exemplu, vei raci frecvent datorita stresului si te vei vindeca intr-un timp mai lung.  Stresul reprezinta un fel de jocuri politice in care se scurg sume importante de la buget, astfel incat securitatea orasului are de suferit.  Cand tu manifesti simptomele unei boli, este semn ca un front de lupta s-a deschis in oras si ca luptele dintre securitatea orasului si teroristi sunt in plina derulare.

Rezultatele unor cercetari demonstreaza ca fara un nivel corespunzator de cytokine (mai precis, interleukinele 2 si 6)si de celule NK, organismul devine vulnerabil la infectii si tulburari depresive si anxioase care la randul lor deregleaza nivelele de interleukine prin somnul insuficient. Si, ca sa vezi sau ca sa stii, intre nivelul de cytokine si activitatea celulelor NK si calitatea si cantitatea somnului exista o relatie de influentare reciproca (somnul regleaza nivelul de cytokine care la randul lor modifica tiparele somnului) mediata de axa adrenal-pituitar-hipotalamica asupra careia nu insist, caci am banuiala ca nu-ti doresti astfel de detalii tehnice. Ceea ce merita sa retii este ca deprivarea de somn scade eficienta RI prin dereglarea nivelelor de IL-6 si IL-2 (tipuri de cytokine) si ca, un somn bun (un ciclu complet de episod REM si somn profund) face ca nivelul de cytokine sa fie reglat in timpul somnului, ceea ce asigura o mai buna protectie imunitara. Prezenta lor (IL-2,IL-6) in corp asigura identificarea intrusilor oferind celulelor NK si T oportunitatea de actiune, adica cresc RI. In cuvinte simple, daca tot ai tras ca un… macar dormi precum… Dupa un effort prelungit si epuizant este necesar un somn lung si profund.

Ceva despre catecolaminele care stimuleaza secretia de IL-6, IL-2 via receptori adrenergici si exercitiilor fizice care stimuleaza secretia de norepinefrine si epinefrine (catecolamine) care la randul lor determina cresteri in secretia de cytokine (feedback loop)? Da, exercitiile fizice zilnice (atentie!) pot asigura un somn bun, desi nu sunt recomandabile exercitii fizice intense inainte de somn, iar un somn odihnitor ofera o mai buna protectie imunitara. Nimic nou sub soare, ai putea comenta. Asa-i, dar nu e minunat sa intelegi de ce sunt importante miscarea fizica si somnul bun in loc sa te ghidezi dupa credinta ca daca toata lumea zice si face cutare lucru, atunci trebuie sa fie un lucru bun (un paralogism)?

Medicul de familie are in general un raspuns elaborat pentru aproape orice problema medicala cu care vii la el ca sa te consulti (speri tu!): “De la stres”. Un raspuns stereotip care, de altfel, este adesea, plauzibil. Stresul pe termen lung afecteaza negativ RI sau ca sa revin la metafora, bugetul primariei devine treptat insuficient pentru a asigura costurile securitatii orasului. Intr-un oras in care primaria nu aloca un buget suficient securitatii (edilii ei fiind implicati in jocuri politice) vom avea frecvente lupte intre agenti si intrusi teroristi (simptome de boala).

Banuiesc ca tu, daca ai fi primarul orasului, stii ce ai de facut. Sa-ti convingi consiliul ca securitatea orasului este critica pentru bunastarea cetatenilor intr-un univers microscopic imprevizibil si plin de potentiali teroristi si sabotori. Si, evident, sa iei masuri, cum ar fi, printre altele, sa faci miscare fizica in fiecare zi. Problema ta, primare, pare in teorie destul de simpla: Exercitiu fizic – Somn bun – Interleukine 2 si 6 si NK Cells – eficienta RI – Sanatate. Mai ramane de aplicat, caci practica ne insanatoseste, doar teoria (fara practica) ne omoara!


Sheridan, J.F., Dobbs, C., Brown, D., & Zwilling, B. (1994). Psychoneuroimmunology: Stress effects on pathogenesis and immunity during infection. Clin. Microbiol. Rev. 7, 200–212.

Zorrilla, E. P., Luborsky, L., McKay, J. R., Rosenthal, R., Houldin, A., Tax, A., McCorkle, R., Seligman, D. A., & Schmidt, K. (2001). The relationship of depression and stressors to immunological assays: a meta-analytic review. Brain Behavior and Immunity, 15(3), 199-226.

Irwin, M., Mascovich, A., Gillin, J.C., Willoughby, R., Pike, J., & Smith, T.L. (1994). Partial sleep
deprivation reduces natural killer cell activity in humans. Psychosom. Med. 56, 493–498.

Irwin, M., Smith, T.L., & Gillin, J.C. (1992). Electroencephalographic sleep and natural killer activity
in depressed patients and control subjects. Psychosom. Med. 54, 10–21.

Irwin, M., Thompson, J., Miller, C., Gillin, J.C., & Ziegler, M. (1999). Effects of sleep and sleep deprivation
on catecholamine and interleukin-2 levels in humans: clinical implications. J. Clin. Endocrinol.
Metab. 84, 1979–1985.